După negocierile cu Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea prin PNRR a proiectelor de infrastructură mare, mai multe tronsoane de autostradă vor fi finanțate prin alte fonduri europene.
Astfel, unele segmente din autostrăzile A7 și A8 nu vor mai fi finanțate prin PNRR (componenta rambursabilă) și vor fi transferate pe Programul Transport 2021 – 2027.
Deși unele segmente de autostradă nu prind finanțarea prin PNRR, totuși aceasta nu înseamnă nici că banii au fost pierduți, nici că șantierele rămân în aer, susțin oficialii.
Segmentele din autostrăzile A7 și A1 care au rămas eligibile pentru PNRR vor fi finanțate integral cu fonduri rambursabile din acest program. La solicitarea autorităților române, CE a renunțat la cofinanțarea de 60% de la bugetul de stat.
Totodată, suma disponibilă din PNRR pentru proiectele de infrastructură rutieră mare a rămas cea aprobată iniţial, dar a fost redistribuită pe proiectele care au rămas eligibile.
Pentru proiectele transferate pe Programul Transport, structura rămâne în continuare aceeași: 40% fonduri nerambursabile (PT fiind program de coeziune) și 60% cofinanțare.
Așadar, pentru proiectele mutate se schimbă data limită de finalizare (acolo unde termenul contractual inițial va fi depășit) și sursa de finanțare.
„Pentru noi este vorba mai mult de un ajutor, decât de o penalizare. Aceasta deoarece pentru proiectele rămase în PNRR nu va mai trebui plătită cofinanțarea de 60% din bugetul de stat”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Mai mult, Compania de drumuri și CFR au tras deja din PNRR suma de 2,3 miliarde de euro pentru proiectele derulate, afirmă reprezentanții Ministerului Transporturilor.
Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR (componenta împrumut, fără cofinanțare din partea bugetului de stat) sunt:
– Infrastructură rutieră:
- Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
- Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
– Infrastructură feroviară:
- Toate cele patru loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
- Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
Proiecte excluse parțial sau total din PNRR, dar care vor fi finanțate prin alt surse:
- Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
- Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
- Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.
Mai multe voci și-au exprimat public îngrijorarea cu privire la mutarea acestor proiecte la finanțare prin Programul Transport, un program ce a depășit pragul de supracontractare de 300%.
Dar pentru unele proiecte vor fi găsite surse alternative de finanțare, după cum ne transmit oficialii CNAIR. În discuție sunt Politica de Coeziune, Tranziție Justă, precum și un nou posibil program, cel pentru mobilitate militară.
În legătură cu neregulile din achizițiile publice, CNAIR ne-a transmis că au fost „penalizați” pentru nesincronizările dintre Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) și SEAP. Mai multe proceduri de achiziție au fost suspendate din cauza numărului mare de solicitări de clarificări. Odată ce a fost publicată în SEAP, erata de suspendare ar fi trebuit să fie transmisă automat către JOUE. Însă, spun oficialii CNAIR, acest lucru nu s-a întâmplat „din cauza unor incompatibilități tehnice dintre cele două platforme (JOUE și SICAP)”.
În ceea ce privește declarațiile publice ale unor persoane în legătură cu motivul modificărilor survenite în alocările din PNRR, Alin Șerbănescu consideră că ”se aruncă prea ușor cu anumite cuvinte. Este cel puțin incorect să îți dai cu părerea și să spui că a fost fraudă în derularea licitațiilor, fără să ai argumente concrete. Mai ales în condițiile în care Comisia Europeană nu s-a referit în niciun moment la un astfel de scenariu.”
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2025
