UP DATE
În ședința de coaliție s-a decis ieri ca declarația de beneficiar să fie amânată până la 1 octombrie, a anunțat ministrul Claudiu Năsui.
Pentru a putea ascunde beneficiarii reali ai unor companii care spală bani negri este nevoie ca Registrul Comerțului să fie inundat cu zeci de mii de declarații ale micilor antreprenori. Registrul le solicită acestora date pe care oricum le are, dar evită astfel să devină vizibil că nu sunt cunoscuți beneficiarii reali ai firmelor înregistrate în paradisurile financiare, de exemplu.
Atât timp cât politicienii și funcționarii corupți sunt printre beneficiarii reali ai companiilor implicate în spălarea de bani negri este de așteptat ca ei să se folosească de birocrație pentru a-și ascunde averile ilicite.
Ministrul Economiei Claudiu Năsui spune că ”povestea declarației de beneficiar real ne arată cât de ușor crește birocrația și cât de greu dispare”.
Conform unei directive a Uniunii Europene, statul român are obligația să mențină un registru central cu beneficiarii reali ai firmelor din România. Directivele sunt obligatorii, dar felul cum sunt implementate este la latitudinea statelor membre.
”La noi, statul alege de obicei să implementeze directivele în modul cel mai dur mod posibil”, spune ministrul Năsui.
În 2019, statul a ales să implementeze această directivă în cel mai draconic mod posibil: să ceară fiecărei întreprinderi românești o declarație pe propria răspundere cu date pe care le are deja la Registrul Comerțului, iar asta în fiecare an, chiar dacă nu se schimbă nimic. Deși statul avea datele, a preferat să le mai ceară încă o dată.
În teorie, fiecare firmă trebuia să o depună chiar din anul 2020. ”Vestea bună a fost atunci că am reușit să trecem Legea 108/2020, care a scutit marea majoritate a firmelor de această birocrație inutilă. Legea făcea parte din ceea ce s-a numit pachetul de debirocratizare și transparentizare”, spune ministrul Năsui.
El subliniază: ”Ca să rămânem în cadrul european, am aplicat o soluție care exista deja în alte țări, anume în Austria. Pentru a ușura povara birocratică asupra mediului privat, statul austriac se uita direct în baza de date a registrului comerțului și putea prelua datele. Fix această soluție am implementat-o și pentru România.”
Deși legea a fost promulgată pe 3 iulie 2020, guvernul nu a notificat Comisia Europeană despre ea. Dimpotrivă, la 21 iulie 2020, guvernul a notificat Comisia Europeană că a transpus directiva complet, cu toate actele normative relevante de transpunere, dar n-a spus nimic de Legea 108/2020..
Comisia a interpretat această „omisiune” drept o lipsă de cooperare loială a României, și a înțeles că informațiile privind beneficiarii reali ar lipsi.
MAE a solicitat MFP și Oficiului pentru combaterea spălării banilor un punct de vedere până pe data de 9 septembrie 2020.
În octombrie, Oficiul a transmis un punct de vedere în care a explicat că prevederile Legii 108 nu împiedică identificarea beneficiarului real.
În februarie 2021, Comisia a comunicat o scrisoare prin care arăta că explicațiile furnizate au fost nesatisfăcătoare, deoarece, din ce a comunicat România „informațiile privind beneficiarii reali nu sunt preexistente și nici nu pot fi obținute imediat din surse alternative” – lucru evident fals, după cum susține Claudiu Năsui.
El spune că nici până acum nu a aflat de ce Comisia a fost informată astfel, chiar de către statul român.
Cel mai important, însă, Comisia nu a cerut modificarea legii, ci un răspuns în termen de două luni pentru a le explica situația mai clar. Adică până în luna aprilie.
Dar în loc să răspundă Comisiei, Oficiul pentru combaterea spălării banilor a trimis la parlament un amendament pentru reintroducerea declarației. Motivul oficial pentru că ”ne aflăm în risc de infringement”. Asta deși alte țări din UE procedează fix la fel și nu sunt în niciun risc de infringement.
Amendamentul care a reintrodus această declarație inutilă nu a fost discutat niciun moment în coaliție. Ci a fost strecurat printre alte 277 de amendamente (al 256-lea) în ultima secundă la o lege care era deja pe circuit. ”Este un mod de a face legea pe furiș”, spune Claudiu Năsui.
Astfel, a redevenit obligatorie inutila declarație de beneficiar real pentru firme la care statul deja deține informațiile.
Ca de obicei, a intrat în vigoare fără ca statul să prevadă că termenul de depunere e în câteva săptămâni și că o să genereze o mare bătaie de cap pentru antreprenori. Și fără să introducă un termen alternativ pentru această depunere.
”Săptămâna trecută am încercat să introducem amendament prin care să eliminăm din nou declarația de beneficiar real. Din păcate, unii parlamentari au cerut amânarea discuțiilor”, spune Claudiu Năsui.
Până atunci, însă, dacă nu se depune declarația acesta, amenda este de 5.000 de lei.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2021
