Timp de decenii, UE a considerat că problema locuințelor nu o privește. Dar includerea subiectului pe agenda summitului liderilor europeni înseamnă că, pentru prima dată, Consiliul European, Comisia și Parlamentul recunosc rolul lor în abordarea crizei locuințelor, relatează Politico.
Criză transformată în armă politică
Criza generalizată a fost exploatată de extrema dreaptă, care și-a construit campaniile pe incapacitatea partidelor tradiționale de a o rezolva.
Observând această dinamică înaintea alegerilor europarlamentare din 2024, grupurile de centru-stânga au început să ceară implicarea Uniunii.
Această presiune a determinat-o în cele din urmă pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să îl numească pe danezul Dan Jørgensen în funcția de prim comisar european dedicat locuințelor, iar Parlamentul să creeze un comitet special pentru criza locuințelor.
Președintele Consiliului, António Costa, a inclus subiectul pe Agenda Liderilor UE pentru 2025 încă din ianuarie, însă abia în octombrie liderii naționali discută oficial acest subiect.
Presiunea este acum pe umerii Bruxelles-ului, care trebuie să adopte măsuri reale – altfel riscă să împingă mai mulți alegători spre extrema dreaptă.
O abordare nouă
Locuințele nu sunt menționate explicit ca o competentă instituțională în tratatele Uniunii. Deși Bruxelles-ul a emis reglementări privind performanța energetică a clădirilor sau calitatea materialelor de construcție, a lăsat până acum reglementarea pieței locuințelor în seama autorităților naționale, regionale și locale.
„Pentru prima dată, liderii Uniunii Europene vor dezbate această problemă crucială la cel mai înalt nivel”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, într-o conferință de presă.
Totuși, cum liderii naționali sunt divizați în privința soluțiilor, problema locuințelor riscă să devină încă un subiect asupra căruia Consiliul va fi blocat, o situație care ar putea avantaja populiștii de dreapta și ar putea îngreuna eforturile Comisiei de a propune reglementări ambițioase.
Deși prețurile locuințelor au crescut în toată Europa de cel puțin un deceniu, instituțiile UE s-au limitat la gesturi simbolice, precum Pilonul European al Drepturilor Sociale din 2017, care proclamă dreptul tuturor europenilor la locuințe decente, dar nu oferă nicio garanție reală de acces la acestea.
Doar vorbe?
Complexitatea crizei face dificilă obținerea unui acord în Consiliu.
Liderii naționali vor fi împărțiți în privința limitării speculațiilor sau a reglementării închirierilor pe termen scurt. Nu toți vor susține direcționarea fondurilor UE către locuințe sociale sau cooperative.
În concluziile preliminare ale săptămânii, criza este descrisă drept „urgentă”, însă liderii propun doar ca executivul european să prezinte Planul deja programat privind locuințele accesibile.
În plus, cea mai recentă versiune a textului, consultată de Politico, subliniază că răspunsul Bruxelles-ului trebuie să respecte principiul subsidiarității.
Sorcha Edwards, de la organizația Housing Europe, care reprezintă furnizorii de locuințe publice, sociale și cooperative, a declarat că textul sugerează că liderii Consiliului se pregătesc să evite implicarea, riscând o confruntare cu Comisia dacă planul lui Jørgensen va fi considerat prea intervenționist.
„Nu sunt foarte surprinsă, pentru că fiecare țară va apăra propriul model”, a spus ea, adăugând că „platformele de închirieri pe termen scurt vor primi vestea cu bucurie.”
Totuși, Edwards consideră că o aplicare serioasă a principiului subsidiarității ar putea fi benefică, dacă va însemna ca UE să acționeze decisiv asupra regulilor fiscale și să direcționeze fondurile către proiecte de locuințe sociale și publice, oferind în același timp mai multe instrumente autorităților locale.


