Penuria de lucrători calificați în meseriile din construcții este foarte mare, este ”cu mult peste ceea ce vă închipuiți sau ce spun guvernanții”, după cum apreciază reprezentantul unei mari firme de construcții.
Mai ales ca urmare a numeroaselor proiecte de investiții pentru realizarea rețelelor de apă și canalizare din țară este o lipsă acută de ingineri instalatori, manageri de proiect.
”Dacă aș avea mâine cinci ingineri i-aș angaja pe toți”, spune managerul citat.
Facultatea de instalații este grea și puțini reușesc să termine studiile, mulți abandonează, așa că ies destul de puțini ingineri din facultate.
Dar de pe piață lipsesc și sudori, fierar betoniști, dulgheri, faianțari, toate meseriile din construcții.
Mulți dintre managerii firmelor de construcții nu cred că importul de muncitori asiatici ar fi cea mai bună soluție pentru rezolvarea crizei de personal. Ei ar prefera ca toți românii care lucrează acum în Italia, Spania, în Germania să se întoarcă acasă, pentru că în prezent câștigă acolo aproape la fel ca în România.
”În general, în sectorul construcțiilor, muncitorii ar putea să se întoarcă în țară, pentru că la momentul ăsta posibilitățile sunt altele decât atunci când au plecat ei. Acum câștigă acolo aproape la fel ca în țară doar că aici stau cu familia”, este de părere constructorul.
La noi în țară vin din ce în ce mai mulți străini să lucreze, având în vedere că volumul de muncă este mare, mai ales în construcții.
”Indieni, pakistanezi, nu sunt foarte încântat de modul lor de lucru, de cum abordează situația, pentru că la ei, în țările calde, nu se spetesc prea mult. Așa că, chiar și în cazul acestei lipse de muncitori, eu nu mă pot mulțumi cu un muncitor de acesta, de asta evit să îi angajez. Am nevoie de un om care să își facă treaba, nu doar cu jumătate de măsură”, subliniază managerul.
Nici formarea de ucenici nu îi pare o soluție prea bună.
”Nu am fost deloc mulțumit, după ce am terminat au plecat aproape toți afară ori s-au dus să se facă chelneri, ospătari. Am avut înscriși cam 10-15 oameni, dintre care au rămas aproximativ doi -trei în firmă”, spune constructorul.
Firma trimite angajații la programe de pregătire profesională, oamenii primesc diplome, dar în construcții contează ca pregătirea să se facă pe șantier.
Spre deosebire de ucenici, angajații trimiși la programe de formare nu au plecat din firmă ”erau oamenii mei, nu aveau de ce să plece, doar au mai învățat câte ceva”.
Autoritățile pot lua două măsuri: unu, să continue cu învământul dual, asta e cel mai important, și doi, să creeze condiții să se întoarcă românii în țară, care au învățat să muncească cu adevărat afară.
Muncitorii români care lucrează în străinătate au altă atitudine față de muncă, altă calitate, este de părere managerul citat.
Proiectele publice sunt construite in criza acuta de muncitori calificati
”Majoritatea pleacă după ce fac experiență și au o diplomă”
Lucrătorii calificați în profesiile din sectorul construcțiilor, civile și industriale, cum sunt dulgher, tâmplar, fierar betonist, macaragiu, excavatorist – toți sunt greu de găsit, consideră Mircea Borhidan, manager de proiect la Laurentiu H SRL, firmă de construcții din Negrești-Oaș, județul Satu Mare, cu peste 230 de angajați. ”Avem un singur angajat adus din străinătate, care face muncă brută. Aș mai aduce pe viitor doar în cazul în care vin calificați, dar vin necalificați, nu vin cu studii, cu diplome, cu nimic, au doar un permis de conducere”, spune constructorul.
Firma a încercat să formeze ucenici, dar în domeniul construcțiilor vin, stau o saptămână, două și pleacă.
Unii dintre angajați au făcut cursuri pe cheltuiala societății. ”Sunt oameni care au muncit în altă parte, au intrat în societatea noastră și unii care aveau nevoie de cursuri și specializări. Mai ales de cursuri de sudor”, spune domnul Borhidan.
Unii au rămas în firmă pentru perioade mai lungi, alții au plecat, alții stau până fac experiență. ”Oricum trebuie să îi motivezi și salarial, dar majoritatea pleacă după ce fac experiență și au o diplomă. Importantă este remunerația cu care te alegi după o lună de muncă”, subliniază Mircea Borhidan.
Autoritățile ar trebui să promoveze specializările tehnice. Să fie licee și școli cu profil tehnologic, iar absolvenții să rămână în țară, să aibă aici condiții ca în străinătate. Campusurile pentru învățământ dual ar fi o soluție foarte bună, dacă le vor face accesibile pentru toată lumea din punct de vedere al locației.
”Pregătirea de ucenici a avut rezultate mai degrabă slabe, decât bune”
În primul rând ne lipsesc oamenii calificați, și cei cu studii superioare cum sunt inginerii, dar și cei calificați în anumite meserii: sudori, lăcătuși, spune Eduard Pascale, director la Vesta Investment SRL Ilfov, firma producătoare de indicatoare de semnalizare rutieră care are peste 210 angajați.
El este de părere că din străinătate nu vin lucrători calificați. Aceștia învață, dar destul de greu, în principal din cauza barierei lingvistice. Angajatorii pierd vreme, bani și de multe ori străinii pleacă în țările vestice.
Firma a încercat să formeze ucenici. Unii dintre ei au rămas și acum lucrează în continuare aici, însă alții, după calificare, au preferat țările vestice și au plecat acolo pentru salarii mai mari. În ansamblu, pregătirea de ucenici a avut rezultate mai degrabă slabe, decât bune.
Programele de formare profesională s-au dovedit ceva mai eficiente decât ucenicia. Dar și aici s-a întâmplat ca cei calificați pe anumite meserii să găsească alte oportunități, pe salarii mult mai mari și să prefere să plece în Germania, Franța, Anglia.
Aceștia nu pot fi împiedicați să plece atât timp cât în țară salariul mediu pentru un sudor este undeva la 1.500 euro, iar străinătate poate obține și 6.000 de euro.
Contractele făcute cu angajatorul care le-a plătit pregătirea profesională și pentru care ar trebui să lucreze o anumită perioadă nu au mare valoare odată ce lucrătorii emigrează.
”Calific zece și din aceia patru pleacă”
Nici nu mai putem vorbi de calificați în România, în afară de ingineri și aceia pe jumătate, constată cu mâhnire unul dintre constructorii intervievați de reporterii ARENA Construcțiilor. Asta pentru că nu mai avem școli pentru așa ceva.
”În ultimii șapte – opt ani nu a venit unul care să-mi arate o diplomă de calificare. Toți vin maxim cu liceu sau cu zece clase, ori cu opt clase. Acum aduc din străinătate gata calificați și pe cei pe care îi am îi calific la locul de muncă”, spune constructorul.
Pe lucrătorii aduși din țările asiatice îi selectează în funcție de calificare, dar ”și aceia jumătate știu meserie, jumătate sunt făcuți peste noapte meseriași”.
Firma angajează necalificați și ”după câțiva ani învață ceva, se prinde de ei ceva. Și atunci îi specializăm pe acel ceva.”
Constructorul a plătit la diverse firme autorizate, care fac cursuri de pregătire profesională, cam 600 – 700 lei pentru un om. ”Fac cursurile două-trei luni și primesc o diplomă. Destui pleacă apoi din firmă. Calific zece și din aceia patru pleacă”, spune sursa citată.
Și precizează: ”Degeaba fac contract cu el întrucât Codul muncii spune că dacă omul vrea să plece, pleacă cu preaviz. Dacă el vine și își face lichidarea, depune cererea de lichidare și nu mai vine la lucru, eu ce pot să fac? Ca să îl dau în judecată durează 5 ani, că așa e în România și atunci consum timpul și nervii și banii în plus aiurea.”
Constructorul este de părere că autoritățile ar trebui să refacă școlile de meserii și să reintroducă practica.
”Sunt unele școli care îi obligă pe copii să facă practică pe perioada verii și să aducă adeverințe, dar se tot falsifică acele adeverințe. Câțiva merg și pe bune. Însă, practica nu se face centralizat, cu întreaga clasă și profesorul după ei, timp de trei săptămâni, cum se făcea altădată”, mai spune constructorul.