Comisia Europeană estimează un avânt al economiei româneşti datorită unui puternic consum privat și a revigorării sectorului de investiții.
Totodată, nivelul inflației este așteptat să scadă semnificativ și să rămână la niveluri minime în acest interval.
Potrivit datelor CE, creșterea PIB-ului va rămâne la același nivel ca în anul trecut (2,8%), urmând apoi un trend crescător în 2016 (până la 3,3%). Inflația este estimată la 0,2% pentru anul în curs și în ușoară creștere, până la 0,9%, în 2016.
Somajul își va continua tendința de scădere, înregistrând rate de 6,6 și, respectiv, 6,4% în 2015 și 2016 (sub media europeană).
Comisia Europeană estimeaza redresare economică şi în Uniunea Europeană. Asta pentru că economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al multor factori. Prețurile petrolului se mențin destul de scăzute, creșterea economică mondială este stabilă, moneda euro a continuat să se deprecieze iar politicile economice din UE sunt favorabile.
Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativă aplicată de Banca Centrală Europeană are un impact însemnat asupra piețelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor și la crearea unor așteptări de ameliorare a condițiilor de creditare. Întrucât în UE orientarea fiscală globală este în general neutră – nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare – politica fiscală sprijină, la rândul său, creșterea economică.
În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale și a Planului de investiții pentru Europa.
Pe ansamblul Uniunii Europene, creșterea PIB-ului este estimată la 1,8% în acest an și 2,1% în 2016. Inflația urmează același trend ca în România, înregistrând valori minime în 2015 (0,1%) și în creștere în 2016 (1,5%). Șomajul este în scădere și la nivel european, el estimându-se să ajungă la 9,6 și, respectiv, 9,2% în 2015 și 2016.
Cu toate acestea, creșterea economică este inegală de la o țară la alta. Măsura în care economiile statelor vor beneficia de evolutiile favorabile mentionate depinde de capacitatea de reacție a fiecăreia dintre ele la prețurile mai mici ale petrolului și, în special, la deprecierea monedei euro. Relaxarea cantitativă aplicată de BCE este susceptibilă de a avea un impact mai puternic în țările care au avut anterior condiții de finanțare mai aspre. În unele state membre, însă, rezervele de capital relativ scăzute și nivelurile ridicate de credite neperformante pot reduce impactul pozitiv al relaxării cantitative asupra activității de creditare bancară.