Execuția bugetară arată ”mai sănătoasă” în ianuarie, cu venituri care au crescut puternic, cu cheltuieli ținute sub control, dar cu investiții publice vizibil încetinite.
Investițiile totale au avut o scădere abruptă, de 31,7%, cheltuielile UE pentru investiții aproape au stagnat (−3,6%). În același timp, ponderea fondurilor UE în investiții a urcat la peste 70%.
Prin urmare, consolidarea bugetară se face parțial prin frânarea investițiilor, nu doar prin eficientizare.
Veniturile au fost principalul motor al îmbunătățirii execuției bugetare. Veniturile totale au avansat cu aproape 18%, susținute în special de impozitul pe salarii și venit (+31%), care a fost cel mai dinamic indicator.
Totodată, creșterea veniturilor din TVA a fost de +24%, ceea ce transmite un semnal de colectare mai bună, dar și creșterea prețurilor de consum. Veniturile nefiscale au urcat cu +28%, iar veniturile din fondurile UE cu +34%.
Cheltuielile au fost ajustate pe mai multe paliere. Cheltuielile totale au scăzut cu 6%, prin reduceri în zonele discreționare: bunuri și servicii (−11,8%), subvenții (−11%), alte cheltuieli (−40%), cheltuieli de personal (−3,4%) și dobânzi (−7,9%).
Singura categorie majoră în creștere rămâne asistența socială (+2%), care continuă să pună presiune structurală.
Cheltuielile pentru investiții
În ianuarie 2026 cheltuielile pentru investiții au fost de 3,62 miliarde lei (acestea includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe).
Din această valoare, 72,22% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
O singura oferta pentru lucrari de intretinere de 19 mil euro
În schimb, în ianuarie 2025, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 5,3 miliarde lei. Nivelul din ianuarie 2025 a fost mai mic cu 28,15% decât în luna ianuarie 2024, când a ajuns la 7,37 miliarde lei.
Execuția bugetară ianuarie 2026: De la deficit la excedent
Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, comparativ cu un deficit de 11,01 miliarde lei (0,58% din PIB) în ianuarie 2025. Este o schimbare semnificativă de poziție fiscală, de la deficit la excedent.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 2,28 miliarde lei, în creștere cu 33,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În planul veniturilor fiscale, o creștere semnificativă a fost cea din încasările nete din TVA: au ajuns la 13,06 miliarde lei, în creștere cu 23,9% an/an, pe fondul majorării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025 și al accelerării încasărilor brute. Veniturile din accize au însumat 3,67 miliarde lei, în creștere cu 7%, susținute în special de accizele pentru produsele energetice și din tutun.
Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025, iar ca pondere în PIB s-au redus de la 3,0% la 2,7%.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde lei, incluzând atât proiectele din cadrul financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvențiile agricole, Fondul de Modernizare, cât și granturile din PNRR.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
