Comisia Europeană preconizează pentru acest an o creștere redusă a PIB-ului real al României, de 0,7%, și o accelerare la 1,1% în 2026, potrivit raportului său de astăzi.
Aceasta deoarece consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, afectat la rândul său în continuare de o creștere bruscă a inflației.
Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate prin PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete.
În 2027, creșterea PIB-ului real este preconizată să accelereze peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se calmează.
Piața muncii este așteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, bazat pe importuri, în combinație cu exporturile rezistente, ar trebui să reducă treptat deficitul extern mare.
Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este proiectat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la 6,2% din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustare fiscală.
- Creștere redusă pe fondul unei consolidări fiscale considerabile
În 2025, creșterea PIB-ului real în România este estimată să încetinească la 0,7%, față de 0,9% în 2024.
Incertitudinea politică și fiscală a avut un impact asupra consumului privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii este preconizată să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă.
Se preconizează că o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile în creștere vor sprijini economia.
În 2026 se preconizează că efectul complet al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterile de impozite, în combinație cu o inflație încă ridicată, vor duce la o ușoară contracție a consumului privat. De asemenea, se preconizează că și consumul public va scădea în continuare.
Cu toate acestea, se așteaptă ca formarea brută de capital fix să se accelereze în mod semnificativ pe fondul îmbunătățirii încrederii afacerilor și al finalizării investițiilor din PNRR.
Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile urmează să își continue tendința pozitivă, pe măsură ce creșterea salariilor încetinește în continuare, rezultând o contribuție pozitivă la creșterea exporturilor nete.
Per total, PIB-ul real este prevăzut să crească cu 1,1% în 2026.
În 2027, se preconizează că inflația va scădea, iar politica monetară se va relaxa, oferind sprijin pentru o creștere a investițiilor și consumului privat.
În ciuda sfârșitului PNRR, formarea brută de capital fix se va menține bine, România utilizând într-o măsură mai mare fondurile de coeziune.
Per total, se preconizează că economia va crește cu 2,1%.
Se preconizează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6% din PIB în 2027.
O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Implementarea integrală a tuturor investițiilor RRF rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional.
TOPUL CONSTRUCTORILOR: Marii constructori romani prind avant
- Piața muncii ”se răcește”, în timp ce creșterea salariilor se moderează
În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza activității economice mai slabe, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului.
Cu toate acestea, afluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare precum construcțiile și serviciile.
Se preconizează că rata șomajului va crește ușor peste 6% în 2025 și va scădea treptat la 5,6% în 2026 și 2027.
Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea celor din sectorul privat în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea salariilor nominale, variația devenind negativă în termeni reali. După creșteri mari, este probabil ca moderarea creșterii salariilor să sprijine competitivitatea externă.
- Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026
După ce inflația IAPC a scăzut la 5,8% în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025.
Eliminarea în iulie a plafonării prețurilor la energia electrică pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA-ului și a accizelor, au împins inflația IAPC la 8,6% în septembrie.
Se preconizează că inflația IAPC medie va crește la 6,7% în 2025, înainte de a scădea sub 6% în 2026, în concordanță cu consumul privat slab și efectele de bază dezinflaționiste puternice. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 este probabil să încetinească procesul dezinflaționist. În mod similar, se așteaptă ca intrarea în funcțiune a ETS2, dacă nu este amânată, să alimenteze presiunile inflaționiste în 2027 și să amâne revenirea inflației IAPC în limitele țintei băncii centrale (2,5 +/-1 puncte procentuale) până la sfârșitul anului.
- Deficitul guvernamental va scădea treptat
După ce a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, deficitul bugetar general al României este proiectat să scadă cu peste 3 puncte procentuale și să ajungă la 5,9% din PIB în 2027. Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală de la sfârșitul anului 2024.
În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv o înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3% din PIB.
În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care cuprind creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, extinderea bazei de impozitare a contribuțiilor de sănătate, creșteri ale accizelor și o cotă de impozitare a dividendelor mai mare) și o prelungire a înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026.
În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu.
Se preconizează că orientarea fiscală va fi contracționistă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027.
Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să crească treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2,0% din PIB în 2027.
Se preconizează că datoria publică va crește de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în mare parte determinată de deficitele primare guvernamentale ridicate și de o creștere preconizată a plăților de dobânzi.