Autoritățile pregătesc o strategie pentru prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor.
Strategia urmărește prevenirea și diminuarea acestor procese, prin aplicarea de măsuri integrate care să vizeze managementul resurselor pe termen lung.
O treime din teritoriul României (aproximativ 7 milioane ha) și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare.
Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. Modificările în folosința terenurilor, ca urmare a intensificării practicilor agricole și forestiere sau a extinderii urbanizării, au determinat creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării aerului.
În plus, transformarea arealelor montane în infrastructură destinată practicării turismului, dar și despăduririle au implicații majore asupra nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră.
Creșterea suprafețelor împădurite
Creşterea suprafeţei forestiere a ţării trebuie să se realizeze în principal, prin împădurirea unor terenuri degradate şi a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură eficientă.
De asemenea, este prevăzută crearea de perdele forestiere de protecţie pentru culturile agricole, pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor, gheții și altele, pentru protectia căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor, pentru protecţia localităților și a diverselor obiective economice și sociale.
Crearea și întreținerea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole (peste 26.700 ha pentru protecția a circa 2-3 milioane ha terenuri agricole în Oltenia, Dobrogea, Câmpia Română și S-E Moldovei).
De asemenea mai sunt necesare 1752 km (5257 ha) perdele de protecție a drumurilor naționale și autostrăzilor.
Împăduriri terenuri ineficiente folosințelor agricole și erodate
Suprafețele împădurite nou create pe terenurile agricole și neagricole, mai ales în zonele de câmpie și de deal, vor avea efecte pozitive asupra climatului local, contribuind la combaterea efectelor secetelor excesive, ameliorarea climatului local şi a regimului hidric edafic, reducând evaporaţia şi transpiraţia la nivelul plantelor.
Zonele vizate sunt: centrul şi sudul Podişului Moldovei, Podişul Dobrogei de Nord, Dealurile subcarpatice, în special Subcarpaţii de Curbură, Podişul Getic, Podişul şi Câmpia Transilvaniei, unde sunt prevăzute împăduriri pe o suprafață de peste 100.000 ha, din care 26.700 ha, sunt prevăzute a fi împădurite prin PNRR până în 2026.
Împădurirea terenuri ravenate/alunecătoare
Zonele vizate sunt: Câmpia Jijiei şi a Bahluiului, Podişul Bârladului, Subcarpaţii, în special zona subcarpatică de curbură, Podişul Getic, Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei, unde a fost prevăzută o suprafață de 10 mii ha pentru împădurire.
Împădurirea terenurilor nisipoase (inclusiv perdele forestiere): 10.000 ha, în sudul Olteniei; în Bărăgan, pe malul drept al râurilor Ialomiţa, Călmăţui şi Buzău; în zona Carei – Satu Mare; Câmpia Tecuciului, în zona Lieşti – Hanu Conachi, la confluenţa Bârladului cu Siretul.
Împădurirea terenurilor sărăturate. Au fost prevăzute 1000 ha având în vedere că sunt terenuri cu condiții dificile, amplasate în bordura estică a Podişului Moldovenesc, pe bordura dinspre graniţă a Câmpiei de Vest, în regiunea subcarpatică de curbură şi în sectorul cu domuri din Transilvania.
Realizarea de culturi energetice (ierboase, lemnoase) – au un rol important în creșterea capacității de stocare a CO2 din atmosferă şi de refacere/ stabilizare a solului. Totodată, potențialul energetic al biomasei în România este apreciabil și poate reprezenta o resursă durabilă pentru domeniul energiilor regenerabile.
Plantarea și/sau conservarea vegetației ripariene. Această măsură urmărește îmbunătățirea stabilității albiei, habitatului acvatic din albia râului și a biodiversității terestre din zona ripariană. Plantarea vegetației ripariene poate crește, de asemenea, infiltrarea și reduce aportul de sedimente în apele de suprafață. Îmbunătățirile în plan ecologic pot fi obținute în intervale lungi de timp dar sunt durabile.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2024
