Tema cofinanțării de către consiliile județene a proiectelor de investiții finanțate de la bugetul de stat, rătăcită printre reformele propuse de Guvern, a stârnit discuții aprinse între reprezentanții autorităților locale și cei ai autorităților centrale.
Guvernul a propus introducerea unui sistem diferențiat, cu cote mai mari în funcție de capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale.
Sistemul ar urmări să impună autorităților locale responsabilitate și ar putea schimba radical modul în care sunt prioritizate investițiile.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că atunci când primești ceva gratis, cu finanțare de la Guvern aproape în totalitate, riscul este să supradimensionezi investițiile. Aceasta în condițiile în care resursele statului trebuie să fie gestionate mult mai atent. Astfel, autoritățile locale „se vor gândi de două ori dacă au nevoie de un stadion de 30 de mii de locuri”, a mai spus primul ministru.
Pentru construirea de stadioane, măsura chiar s-a materializat. Unii edili au apreciat-o ca fiind o soluție de a duce la bun sfârșit investiții asumate de fostul Executiv. Însă, alții au fost profund nemulțumiți, argumentând că au semnat un contract în anumite condiții și nu ar fi avut cum să prevadă costurile pretinse acum de Guvern.
Părerile președinților consiliilor județene sunt împărțite: unii, precum presedintele CJ Harghita sau CJ Ialomița, văd în cofinanțare o oportunitate de dezvoltare și consideră că pot susține procente de 15–30%, cu condiția ca regulile să fie clare și adaptate capacității fiecărui județ. Alții, cum sunt președintele CJ Giurgiu, Olt sau Mureș, atrag atenția că bugetele limitate nu le permit mai mult de 2–6% și că orice creștere ar putea bloca investițiile sau ar forța renunțarea la proiecte esențiale.
Între cele două abordări se situează reprezentanții județelor precum Constanța și Prahova, ai căror reprezentanți admit necesitatea unor contribuții mai mari pentru proiectele strategice, dar avertizează asupra riscului de a dezechilibra bugetele locale.
Administrațiile locale cer aproape la unison ca regulile să fie simple, transparente și diferențiate, astfel încât comunitățile mici să nu fie condamnate la stagnare, iar cele cu resurse mai mari să poată investi în proiecte cu impact real.
În lipsa unui echilibru între echitate și sustenabilitate, reforma riscă să creeze noi blocaje în loc să reducă disparitățile de dezvoltare.
Totodată, mai mulți președinți de Consilii Județene cer cu fermitate ca regulile să fie stabilite de la bun început, fiecare UAT să știe ce cotă de cofinanțare va avea și să nu fie modificate pe parcurs, ca să nu se ajungă iar la lipsă de predictibilitate legislativă.
- Județul Constanta: La o cofinantare mai mare de 10% vor trebui prioritizate investitiile
- Judetul Giurgiu: ”Nu putem susține o cota mare de cofinantare pentru proiectele de dezvoltare”
- Judetul Harghita: O cofinantare intre 20 % si 30 % este fezabila si sustenabila
- Judetul Ialomita: Cofinantarea nu trebuie sa condamne localitatile mici la stagnare
- Judetul Mures: Consiliul Judetean ar putea sustine o cota de cofinantare de 2%
- Judetul Prahova: Implementarea unui sistem diferentiat de cofinantare este o masura sensibila
- Judetul Olt: ”Am putea cofinanta doar pentru proiectele mici”
- Judetul Teleorman: Actualul plan de investitii nu ar fi afectat de cofinantarea într-un procent rezonabil
- Judetul Tulcea: ”Avem capacitatea bugetara de sustine un procent de 2-5 % cofinantare”
- Judetul Valcea: Proiectele cu cofinantare prea mare probabil ca vor fi abandonate
- Judetul Vrancea: Un model diferentiat de cofinantare, adaptat capacitatii financiare a UAT-urilor, poate reprezenta o optiune