Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș
Guvernul încearcă să evite penalități de sute de milioane de euro și să atragă fonduri suplimentare prin restructurarea cererii de plată nr. 4 din PNRR.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat că pregătește intens cererea de plată nr. 4, a cărei valoare ar urma să fie aproape dublată prin restructurare și includerea a noi reforme esențiale printre care amintim și Codul Urbanismului.
Ministrul Marcel Boloș a precizat: „Discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creștem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care deja au fost îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea acestei cereri de plată 4 de la 2,68 miliarde cât era și este în momentul de față în Planul Național de Redresare și Reziliență, la 5,7 miliarde euro”.
Această majorare cu aproximativ 3 miliarde de euro este condiționată de îndeplinirea unor reforme cheie, printre care se numără reforma fiscală, introducerea unei taxe pentru poluarea generată de mijloacele de transport, actualizarea legislației din domeniul energiei, precum și noi reglementări în domeniile justiției, silviculturii și urbanismului.
Codul Urbanismului, reformă esențială
Printre reformele considerate prioritare de Comisia Europeană figurează și Codul Urbanismului, împreună cu platforma electronică necesară aplicării sale.
Noua legislație ar trebui să aducă un cadru unitar și digitalizat pentru reglementările de urbanism, contribuind la o mai bună gestionare a dezvoltării teritoriale și la reducerea birocrației în procesul de autorizare.
„Avem Codul Urbanismului împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări”, a subliniat ministrul Boloș, menționând că aceasta este una dintre reformele incluse în cererea de plată 4.
Pe lângă Codul Urbanismului, în pachetul de reforme se mai află și Codul Silvic (alături de reorganizarea Romsilva), strategia națională pentru hidrogen, strategia pentru biodiversitate și Legea energiei cu legislația secundară aferentă.
Dar Codul Urbanismului este blocat în Parlament încă din 2023
Deși este un proiect legislativ esențial pentru reforma urbanismului și simplificarea procedurilor de autorizare în construcții, Codul Urbanismului este blocat în Parlament din 2023, din cauza disputelor politice și a numărului mare de peste 1000 de amendamente.
Dezbaterile s-au reluat abia în 2025, însă tensiunile între primarii Capitalei, lipsa unui consens politic și modificările propuse în ultimele luni continuă să amâne votul final.
Codul ar urma să reducă semnificativ birocrația, inclusiv prin emiterea rapidă a autorizațiilor pentru locuințele mici din mediul rural. Totuși, divergențele privind regimul spațiilor verzi, aplicarea rezultatelor referendumului din București și solicitarea unei legi speciale pentru Capitală generează blocaje suplimentare. În timp ce România amână adoptarea legii, Republica Moldova a reușit să pună în aplicare propriul Cod al Urbanismului la începutul acesti an.
În loc de Codul Urbanismului, Guvernul a introdus avizarea tacită
Deși Codul Urbanismului este blocat în Parlament de peste un an, Guvernul a încercat să compenseze lipsa unei reforme legislative coerente printr-o ordonanță de urgență care introduce mecanismul avizării tacite, cu scopul declarat de a accelera investițiile și de a reduce birocrația.
Potrivit ordonanței, autoritățile și instituțiile publice care emit avize sau acorduri urbanistice au, în general, un termen de maximum 15 zile pentru a analiza documentațiile și a răspunde beneficiarului. Dacă termenul expiră fără un răspuns – aviz cu sau fără condiții, solicitare de completare ori respingere –, se consideră că avizul este emis tacit. Pentru anumite cazuri speciale (cum ar fi avizele de la autoritățile de mediu, de patrimoniu sau de aviație civilă), termenul este extins la 30 de zile sau până la finalizarea procedurilor specifice.
Beneficiarul poate continua procedura de autorizare pe baza unei declarații pe propria răspundere și a dovezii depunerii documentației, în cazul în care instituția nu a răspuns în termen. Avizarea tacită nu exonerează însă de respectarea legii – responsabilitatea legală pentru informațiile lipsă sau greșite rămâne în sarcina autorității care nu a emis avizul în timp util.
Riscurile neimplementării
Eșecul în implementarea reformelor ar putea avea consecințe financiare grave pentru România. Dacă până la cererea de plată nr. 4 nu vor fi implementate reformele sau dacă aceasta nu va fi aplicată la timp, țara riscă penalități de peste 660 de milioane de euro.
„Nu este vorba de blocare a banilor, este vorba de aplicarea unor penalități care sunt de minim 660 de milioane de euro. Așteptările și angajamentele pe care le avem față de Comisia Europeană, cred că sunt mult mai sensibile și foarte importante, precum și reacția piețelor financiare în privința acestui angajament”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
