Noul Cod Silvic al României, scris de la zero în baza Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 și lansat în dezbatere publică, a provocat nemulțumiri din partea activiștilor de mediu.
Fondul Mondial pentru Natură (World Wide Fund for Nature – WWF) a adus deja mai multe observații legate de reformele neclare.
Noutățile propuse în Codul Silvic
Tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării.
Până acum erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 ha). Interdicția va fi extinsă și în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure).
Statul să își va putea asuma împădurirea terenurilor despădurite și abandonate de proprietar.
Se stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora.
Apar noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare.
Vor fi asigurate resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construirea de depozite cu lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn.
Toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier.
Orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român cât și celor deținute de privați cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren.
„Avem 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României, fie că vorbim despre reţeaua de camere video, 350 la număr, şi va fi finanţată din PNRR şi care va constitui o vastă reţea, exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele”, a subliniat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
WWF România acuză: „Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale”
Fondul Mondial pentru Natură (WWF România) susține că România rămâne cu același sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale centrat pe marcarea arborilor, vânzarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare de pădure.
Deficiențele generate de acest sistem, care și-a dovedit cu prisosință ineficiența în ultimii 30 de ani, vor continua:
* acte de punere în valoare pentru volume mai mici decât cele reale în teren;
* tăieri ilegale produse cu ajutorul unor dispozitive falsificate;
* dificultate sau chiar imposibilitatea verificării legalității, dublate de faptul că nu oferă probe concludente în instanță.
Activiștii de mediu spun că se impune o reformă a sistemului actual de control centrat pe „marcarea” și pază arborilor în pădure, într-unul axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure.
De asemenea, nu este asumată de către autoritate dezvoltarea și punerea la dispoziție a instrumentelor moderne de monitorizare a cantităților de lemn transportate și a unicității transporturilor, pentru combaterea practicilor neconforme ( instituirea „sigiliului electronic al transporturilor” și posibilitatea estimării automate a volumului utilizând tehnici moderne IT/AI operaționalizate prin sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase).
WWF mai susține că este legalizată o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn, ceea ce presupune riscuri majore pentru conservarea pădurilor la nivel de peisaj, dar și în ce privește dezvoltarea unei bioeconomii durabile.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2023
