Modalitățile de stabilire a programului de lucru, de planificare a concediilor, de compensare a muncii pe timp de noapte fac obiectul unei noi propuneri legislative, înaintată spre dezbatere Senatului de către deputați PNL și PSD.
Propunerea vizează eliminarea prevederii care îl atribuie exclusiv angajatorului decizia de stabilire a programului de lucru şi prin mutarea acestei decizii în sfera negocierii colective.
Acest demers ar urma să ofere salariaților o mai mare autonomie şi control asupra echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală, susțin inițiatorii proiectului.
Reducerea fluctuației de personal, ca beneficiu direct al unui mediu de lucru mai satisfăcător, ar contribui la stabilizarea pieţei muncii şi la reducerea costurilor de recrutare şi instruire pentru angajatori, mai explică inițiatorii.
Conform propunerii, modelul de organizare a muncii va reprezenta forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit, prin negocierea dintre angajator şi angajat sau/şi sindicat sau reprezentanţii angajaţilor.
A doua măsură propusă abordează planificarea concediului de odihnă, printr-un mecanism care ar impune o programare de comun acord la începutul fiecărui an, cu o minimă suprapunere a concediilor de odihnă (va rămâne la latitudinea fiecărui angajator să stabilească un procent).
Acest cadru juridic are menirea să ofere angajaţilor o predictibilitate esenţială pentru a se bucura de dreptul la odihnă într-un mod eficient, permiţându-le să-şi organizeze viaţa personală cu responsabilitate.
Din perspectiva angajatorilor, o astfel de abordare elimină riscurile operaţionale generate de cererile de concediu ad-hoc şi asigură continuitatea activităţii companiei, facilitând o planificare strategică a resurselor umane pe parcusul întregului an.
De asemenea, pentru munca de noapte, angajatul va fi cel care trebuie să decidă dacă alege să beneficieze de plata unui spor financiar de 25% din salariul de bază sau de a i se reduce programul de lucru.
Decizia este motivată de impactul negativ pe care munca de noapte îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor.
Angajatorul nu poate să impună un singur tip de beneficii. În multe state europene, compensaţia financiară directă este norma, recunoscând în mod concret riscurile la care se supun aceşti angajaţi.
Prin uniformizarea modalităţii de compensare, cadrul legal devine mai clar şi mai transparent, iar angajaţii primesc o compensaţie justă şi echitabilă pentru efortul şi riscul asumat, spun deputații.
O altă propunere importantă se referă la consolidarea rolului sindicatelor în stabilirea Regulamentului lntern.
Trecerea de la o simplă „consultare” la o „negociere” reală a Regulamentului lntern va conferi sindicatelor un rol activ în definirea nomelor de lucru, transformând acest document dintr-un act unilateral al angajatorului într-un acord agreat de ambele părţi. Această schimbare va consolida parteneriatul social, va reduce riscul de litigii şi va asigură că regulile interne sunt percepute ca fiind echitabile şi legitime de către angajaţi, mai susțin inițiatorii noului proiect legislativ.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
