Oferte locuri de munca top

Codul Constructiilor, la Senat

Partea a doua a ”Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor” este dedicată strict construcțiilor.

Codul a ajuns la Senat spre dezbatere (fișier atasat la finalul știrii).

În cadrul Cărţii II. Despre construcţii, modificările vizează:
Introducerea unui nou sistem de încadrare a construcţiilor în funcţie de clasele
de consecinţe

Partea I a cărţii introduce clasa de consecinţă ca nou sistem de încadrare a construcţiilor în funcţie de tipul şi nivelul consecinţelor generate de avarierea totală sau parţială a construcţiei.

Prin implementarea acestui nou sistem cuprinzând patru clase de consecinţă CC1-CC4, se realizează o mai bună corelare între categorile de importanţă şi clasele de importanţă – expunere în funcţie de nivelul de severitate a consecinţelor generate de avarierea totală sau parţială a construcţiei, raportate la criterii de evaluare precum pierderi de vieţi omeneşti sau deteriorarea sănătăţii ori integrităţii corporale a persoanelor, pierderi economice directe sau indirecte etc.

Introducerea de măsuri suplimentare în vederea asigurării calităţii în construcţii – Certificarea operatorilor economici din domeniul executării lucrărilor de construcţii

Sistemul calităţii în construcţii va fi consolidat prin introducerea sistemului de certificare a operatorilor economici care execută lucrări de construcţii. Prin acest sistem se urmăreşte verificarea şi recunoaşterea capabilităţii şi capacităţii tehnice acestora de a executa una sau mai multe activităţi specifice industriei construcţiilor.

Certificarea se va face de către un organism de certificare numit Agenţia Română de Certificare a Operatorilor în Construcţii – ARCOC, persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut juridic de asociaţie fără scop patrimonial.

Hale noi, cu peste 7 mii mp sc, propuse in provincie

Simplificarea şi gestionarea eficientă a proiectelor investiţionale în construcţii, atât pentru cele finanţate din fonduri publice, cât şi pentru cele finanţate din fonduri private

Parte a IV-a a cărţii este dedicată proiectului investiţional în construcţii, cu accent pe cele două componente de bază, respectiv:

– ciclul de viaţă a proiectului investiţional în construcţii – organizat în stadii diferite, de la stadiul definirii strategice la cel al utilizării după recepţia finală şi încheierea proiectului de investiţii;

– sistemul de management al proiectului investiţional în construcţii, în toate etapele de iniţiere, planificare, execuţie, recepţie, predare şi exploatare a construcţiei.

Ce vizează codificarea domeniului construcțiilor

Cartea II. Despre Construcţii conţine în total şapte părţi, fiind împărțită astfel:

Partea I. Definirea ariei de cuprindere conţine în principal:

– clasificări ale construcţiilor în funcţie de durata de existenţă, de tipul de utilizare caracteristic şi de clasele de consecinţe. În funcţie de clasele de consecinţe în cadrul codului sunt prevăzute 4 clase de consecinţe (CCI – CC4) precum şi corespondeţa acestora cu actualele categorii de importanţă.

– clasificări ale lucrărilor de construire: lucrări de realizare a construcţiilor noi; lucrări de amenajări; intervenţii asupra construcţiilor existente.

Partea II. Criterii de performanţă ale construcţiei – conţine în principal preveder privind sistemul calităţii în construcţii, cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor (rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor, securitatea la incendiu, igienă, sănătate şi mediu înconjurător, siguranţa şi accesibilitatea în exploatare, protecţia împotriva zgomotului, economia de energie, utilizarea sustenabilă a resurselor) cerinţele funcţionale şi specifice aplicabile construcţiilor.

Partea III. Roluri şi responsabilităţi – cuprinde prevederi generale cu privire la roluri şi responsabilităţi pentru factorii implicaţi în domeniul construcţiilor (beneficiarul, respectiv proprietarul/administratorul, utilizatorul, dezvoltatorul, proiectanţii, executanţii, factorii cu atribuţii de urmărire şi control, factorii cu atribuţii de avizare şi autorizare) şi alţifactori implicaţi prevăzuţi potrivit proiectului de cod şi factori cu atribuţii de urmărire şi control.

Hale noi, cu peste 7 mii mp sc, propuse in provincie

Partea IV. Ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii – stadiile ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.

Partea V. Prevederi privind preluarea riscurilor.

Partea VI. Materiale, produse, echipamente, sisteme, tehnologii – cuprinde în principal:

– prevederi generale privind materialele, produsele, echipamentele, sistemele şi tehnologiile de construcţii;

– caracteristici şi performanţe aferente materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor şi tehnologiilor de construcţii;

– activitatea de reglementare, avizare, certificare, urmărire şi control.

Partea VII. Sancţiuni cuprinde prevederi privind contravenţiile şi infracţiunile la regimul construcţiilor, măsuri complementare, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor.

 

Descărcați aici

https://we.tl/t-lHTNXHtgNM

 Link valabil pana pe data de 18 aprilie 2023

 

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 2/ aprilie  2023

Un comentariu;

  1. Dan Copacian said:

    Nu doresc să pară că mă laud, dar îmi imaginez că sunt unul dintre puţinii specialişti din domeniu, care în urma unei experienţe (teoretică şi practică) dobândite, poate să facă o comparaţie elocventă între modul de asigurare al calităţii şi disciplinei din construcţii din România şi Germania, o ţară din UE, care ar putea constitui un model de dezvoltare pentru noi.

    Am avut şansa de a cunoaşte modul de funcţionare al sistemului din ţara noastră în calitate de angajat la Inspecţia de Stat în Construcţii – jud. Bihor. In urma unei selecţii, prin Ordinul MLPAT nr. 287/D-1992, am devenit unul dintre participanţii care au avut privilegiul de a participa la primul program de perfecţionare organizat de Germania pentru ţări din Europa de Est. Credeţi că a existat interes pentru punerea în apli¬care a cunoştinţelor şi experienţei dobândite?
    Inainte de a aprecia prevederile viitorului cod, consider că ar trebui să cunoaştem conjunctura şi cauzele pentru care obţinem rezultate nemulţumitoare în domeniul calităţii şi a disciplinei din construcţii.

    In proiectul de cod s-au introdus PALEATIVE, care pot fi apreciate doar de necunoscătorii domeniului. Principiile şi mecanismele care funcţionează în Uniunea Europeană sunt altele. Este o ILUZIE că viitorul cod poate aduce rezultate mai bune, atât timp cât NICI DEZIDERATELE IMPORTANTE descrise în „Expunerea de motive” a proiectului, NU VOR FI IMPLEMENTATE în viitorul cod.
    „Prin intermediul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor se propune UN PROCES MAJOR DE REFORMARE care să permită o reconcepere și o abordare inovativă a proceselor”. Insă procesul major de reformare LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE din CATUC.
    SOLUŢII pentru REFORMARE EXISTĂ. Problema este că modele performante, care şi-au probat eficienţa în ţări ale UE dezvoltate, NU SE DOREŞTE SĂ FIE IMPLEMENTATE ÎN ROMÂNIA.

    Vă propun să analizaţi două articole, publicate de „Revista Construcţiilor” intitulate „CODUL AMENAJĂRII TERITORIULUI, URBANISMULUI ŞI CONSTRUCȚIILOR ÎNTRE VIS ŞI REALITATE” şi DUPĂ ACEEA SĂ TRAGEŢI CONCLUZII.

    https://www.aicps.ro/stiri/tehnic/articole-publicate-de-domnul-ing-dan-copacian-codul-amenajarii-teritoriului-urbanismului-si-constructiilor-intre-vis-si-realitate-i-si-ii

Sus