Pentru anul 2026, construcțiile sunt prognozate să rămână cel mai dinamic sector al economiei, susținute de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, potrivit estimării făcută de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
De altfel, impactul pozitiv al construcțiilor a fost unul dintre factorii care au determinat revizuirea prognozei CNSP de creștere economică pentru 2025, produsul intern brut fiind ajustat de la 0,6% la 0,9%.
Corespunzător, pentru valoarea adăugată brută din construcţii, în scenariul din toamnă se prevede o ajustare consistentă cu 3,8 puncte procentuale, până la 7,6% pentru 2025.
* Avans de 4% al investițiilor brute, dacă vor fi atrase fondurile europene
În contextul încheierii Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (finalul anului 2026), analiștii se aşteaptă la o accelerare de ritm în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor alocate prin acest program, care ”printr-o gestionare responsabilă” vor genera un avans de 4% al investiţiilor brute.
Dacă fondurile europene nu vor fi atrase conform planificării, investițiile vor fi afectate negativ şi, implicit, creşterea economică.
Pe partea cererii, investiţiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susţinere al creşterii economice .O atenţie deosebită va fi acordată alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât şi guvernamentale şi private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.
Evoluţia economică supusă riscurilor aferente investiţiilor pentru anul 2026 va conduce la o stagnare a numărului de salariaţi, comparativ cu creşterea de 0,5% din prognoza anterioară.
Pe termen mediu, se anticipează însă o uşoară tendinţă de creştere, în corelaţie cu avansul economiei, astfel încât numărul de salariaţi să se majoreze cu un ritm mediu anual de 1,2% în anii 2027-2029.
În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru anul 2026. Aceasta având în vedere comportamentul sectorului concurenţial de corelare a indexărilor salariale cu inflaţia şi cu politica salariului minim, dar şi o uşoară diminuare a câştigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală.
Pentru perioada următoare este de aşteptat o creștere medie anuală de 5,7% a salariului mediu brut, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaționist.
* Încetinire pronunţată a consumului privat
În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducerea a deficitului bugetar, înclinaţia spre consum a populaţiei se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o încetinire pronunţată a consumului privat.
După declinul din 2026, consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%.
* Inflația se va menține ridicată în semestrul I 2026
În primul semestru din 2026 se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale şi reliberalizării pieţei energie, după care procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză.
Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază.
* Deficit, în scădere
Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri şi servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri şi servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creştere economică.
În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecţie, mai pregnant în anul 2026, fiind susţinut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbţie în creştere a fondurilor europene, cât şi de îmbunătăţirea competitivităţii externe a bunurilor autohtone.