Procedurile pentru acordarea fondurilor europene trebuie simplificate, este de părere premierul Dacian Cioloş. De asemenea, accentul trebuie pus pe partea de rezultate ale implementării proiectelor.
“Avem nevoie să simplificăm procedurile pentru ca fondurile să fie folosite mai uşor şi mai eficient. Să mutăm centrul de greutate dinspre procedura de implementare spre rezultatele implementării proiectelor, să complicăm cât mai puţin lucrurile din punct de vedere birocratic pe partea de procedură şi să găsim un indicator de rezultat pentru eficienţa utilizării fondurilor”, a spus Cioloș .
În paralel cu oferirea de fonduri europene nerambursabile, Comisia Europeană, intenţionează să se axeze şi pe creditarea întreprinderilor şi a beneficiarilor publici din Uniunea Europeană pentru derularea proiectelor de investiţii.
În acest scop, la sfârşitul anului 2014, Comisia Europeană a lansat Planul de investiţii pentru Europa („planul Juncker”). Acesta urmăreşte mobilizarea în decurs de trei ani a minim 315 miliarde de euro în investiţii private şi publice în scopul creşterii competitivităţii şi sprijinirii creşterii economice pe termen lung.
Principala expresie a acestui plan este crearea Fondului european pentru investiţii strategice. Acesta este gestionat de Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fondul oferă garanţii în valoare de 21 miliarde de euro pentru a permite BEI, prin intermediul băncilor comerciale, să acorde credite unor sectoare cu grad mai ridicat de risc, precum şi IMM-uri.
Deja au fost cooptate circa 200 de bănci din UE şi au primit finanţare în jur de 200.000 de IMM-uri prin această schemă.
Încurajarea băncilor şi a întreprinderilor mici şi mjilocii din România să apeleze la schema de finanţare propusă de Planul de investiții pentru Europa reprezintă unul dintr dintre motivele vizitei în România a lui Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, cu ocazia unei vizite în România.
Absorbţia redusă a fondurilor europene în perioada 2007 – 2013 a fost cauzată atât de birocraţie, cât şi de lipsa de continuitate şi de transparenţă.
“Alegerile sau schimbarea guvernului nu trebuie să întrerupă absorbţia fondurilor europene. Trebuie să fie existe întotdeauna un portofoliu de proiecte bine pregătite şi bine motivate. Când se schimbă guvernul nu trebuie ca lucrurile să fie reluate de la zero sau aproape de zero”, a declarat Jyrki Katainen.
Pe de altă parte, beneficiarii locali trebuie să asigure transparenţa şi continuitatea proiectelor, astfel încât autorităţile europene să aibă certitudinea că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiţi acolo unde trebuie, a adăugat vicepreşedintele Comisiei Europene.
În opinia lui Jyrki Katainen, situaţia din România în noua perioadă de programare arată promiţător, în ultimele luni fiind lansate multe apeluri de proiecte.