Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru
România este în curs de a-și pregăti poziția oficială cu privire la negocierile pe cadru financiar multianual.
După ce Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European a transmis că politica de coeziune nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente și a spus „stop PNRR-izării fondurilor structurale”, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a clarificat contextul declarației europarlamentarului.
Potrivit ministrului Pîslaru, afirmația lui Negrescu vizează negocierile pentru viitorul politicii de coeziune și al cadrului financiar multianual al Uniunii Europene.
„Domnul Negrescu dă voce cerințelor autorităților locale, regiunilor din România, de a nu fi uitate și de a putea beneficia de un sprijin consistent, așa cum este astăzi și cum este de fapt de trei exerciții financiare de la intrarea României în Uniunea Europeană. Vrem să ne asigurăm că această componentă vine în sprijinul dezvoltării regiunilor aflate într-un proces clar de prindere din urmă la nivel european”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ce înseamnă „PNRR-izarea” fondurilor structurale
Termenul folosit de Victor Negrescu descrie riscul ca politica de coeziune să fie transformată într-un mecanism similar PNRR, în care deciziile și alocările financiare sunt decise mai degrabă la nivel central, de către Guvern și Ministere.
„Comisia Europeană a pus pe masă un proiect în care lasă la libertatea statelor membre să-și decidă echilibrul între zona de investiții și reforme centrale și zona locală și regională”, a explicat Dragoș Pîslaru.
El a adăugat că solicitarea europarlamentarului se referă la protejarea finanțărilor clasice pentru autoritățile locale: „Partea de investiții clasice, care și-au demonstrat rezultatele prin tot ceea ce vedem la autoritățile locale, la regiunile de dezvoltare în România, trebuie să aibă o alocare substanțială și să nu existe o canibalizare între cele două componente diferite.”
În ceea ce privește procesul de negociere, România își pregătește poziția oficială.
„Vă readuc aminte că Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe sunt cele care duc instituțional această negociere, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene având tocmai rolul pe care domnul Negrescu îl referea, să ne asigurăm că obiectivele politicii de coeziune vor fi finanțate corespunzător”, a subliniat ministrul.
Memorandumurile PNRR: listă unitară de proiecte și transmiterea oficială la Bruxelles
Dragoș Pîslaru a confirmat că memorandumurile de prioritizare a proiectelor din PNRR sunt „strânse și pregătite”, fiind în avizare la MIPE și Ministerul Finanțelor.
„Progresul este unul remarcabil. Ne îndreptăm spre acel deziderat de a avea o listă unitară de proiecte pe care să putem să o facem publică”, a spus Pîslaru.
El a anunțat că România va transmite oficial Comisiei Europene versiunea revizuită a PNRR.
Referitor la viitorul PNRR, ministrul a insistat asupra nevoii de accelerare: „Ce cred că este foarte important acum este să știm și ce vrem să implementăm și să accelerăm această implementare. (…) Să știm într-adevăr că ce ne asumăm și realizăm, nu doar contractăm proiecte pe care după aceea nu reușim să le finalizăm.”
SAFE: fără emoții pentru autostrăzile A7 și A8
În ceea ce privește programul european SAFE, ministrul Pîslaru a confirmat că proiectele de infrastructură rutieră majore – autostrăzile A7 și A8 – au fost preluate pe SAFE.
În privința proiectelor feroviare, Pîslaru a precizat că sunt incluse și elemente de infrastructură feroviară, dar detaliile vor fi comunicate de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Apărării.
El a subliniat că îngrijorările privind finanțarea autostrăzilor Moldovei au fost „rezolvate complet”: „Nu doar declarațiile mele anterioare că vom căuta sursele de finanțare, practic ele au fost identificate, găsite și intrăm în linie dreaptă cu continuarea implementării în mod accelerat.”
Jalonul din energie: termen limită 28 noiembrie
Referitor la jalonul 121 privind Guvernanța Corporativă a companiilor de stat din energie, suspendat din cererea de plată 3, ministrul a precizat că termenul de soluționare este 28 noiembrie.
„Am primit această informare de la Ministerul Energiei cu privire la situația celor 13 companii din domeniul energiei care sunt vizate. La 11 din 13, termenele sunt în derulare. Pentru celelalte, evident, căutăm soluțiile pentru a le încadra în termen”, a explicat Pîslaru.
Nerespectarea integrală a Jalonului 121 poate determina suspendarea sau recuperarea fondurilor PNRR alocate companiilor de stat.
În cazul Hidroelectrica și al Complexului Energetic Oltenia, pierderile preliminare estimate sunt de aproximativ 16 milioane euro, însă suma totală afectată prin suspendarea tranșei depășește 227 milioane euro.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2025
