Neglijarea rezultatelor cercetărilor românești contribuie direct la risipa banului public și la deteriorarea prematură a infrastructurii rutiere, avertizează directorul general al Centrului de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare și Membrane (CCMMM SA), dr. ing. Marin Radu. Acesta a adresat conducerii CNAIR o scrisoare în care explică faptul că lipsa de implementare a soluțiilor tehnice identificate de cercetătorii români pentru îmbunătățirea calității asfaltului duce la nevoia de a repara frecvent suprafețele asfaltice.
De exemplu, autostrada București-Pitești, care în ultimii 5 ani, deși nu am avut multe zile cu zăpadă și temperaturi mai scăzute de 10 grade Celsius, a necesitat intervenții de reparații anuale începand cu luna martie.
Având în vedere dificultățile financiare cu care se confruntă statul român, dar și eforturile pe care specialiștii din sfera politică, sindicală și din organizațiile neguvernamentale le fac pentru elaborarea unui buget național, directorul CCMMM susține că este esențial ca și cercetătorii să contribuie la stoparea risipei banului public.
„O risipă importantă a banului public se regăsește în domeniul dumneavoastră de activitate și anume în construcția fără responsabilitate a rețelei naționale de drumuri”, afirmă Marin Radu.
El atrage atenția că problema este generalizată, în contextul în care există încă din 2002 normative care prevăd utilizarea unor materiale inovative pentru construcția căilor rutiere, materiale cărora autoritățile nu le acordă atenția cuvenită.
Directorul CCMMM amintește că încă din 2002, Centrul de Cercetare al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) a publicat două normative prin care se ridică nivelul calitativ al mixturilor asfaltice, prin utilizarea unor polimeri precum CAPS și acrilonitril.
„Încercați să aruncați responsabilitatea către proiectant și constructor, între care există o armonie perfectă, astfel încât constructorul să intervină pentru reparații multianuale. De fapt, dumneavoastră, ca reprezentanți ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sunteți principalii responsabili, în fața cetățenilor României, pentru dezastrul calității drumurilor naționale”, spune cercetătorul.
Directorul CCMMM susține că responsabilitatea CNAIR este să impună, la toate nivelurile – proiectare, execuție și recepție, utilizarea unor soluții tehnice conforme cu nevoile țării, nu cu interesele firmelor de construcții.
„Suntem deranjați ca cetățeni de multitudinea de blocaje create ca urmare a intervențiilor de reparație a drumurilor naționale”, adaugă acesta.
Cercetătorii români vor să contribuie la rezolvarea „rușinii” reasfaltării podului de la Brăila
Directorul CCMMM mai reclamă și lipsa de interes a statului față de expertiza și rezultatele cercetărilor autohtone, inclusiv în cazul proiectului de asfaltare a podului Brăila – Tulcea.
„Trăim o rușine națională: de circa trei ani nu reușiți să asfaltați o cale de pod (Brăila – Tulcea), cu toți savanții, proiectanții și constructorii străini, ignorând cercetările cercetătorilor români din domeniu, care și-au adus un aport important alături de unitatea noastră de cercetare”, afirmă acesta.
Marin Radu menționează contribuțiile Universității Tehnice de Construcții București, ale Universității Politehnica din Timișoara, precum și studiile și monitorizările realizate de CESTRIN în perioada 1990–2018.
Toate aceste instituții, alături de CCMMM, au format un consorțiu care a realizat multiple studii în domeniul infrastructurii rutiere.
„La sfârșitul anului 2018, văzând lipsa de interes, în special în promovarea acestor cercetări, am renunțat să mai cheltuim inutil banii țării”, conchide acesta.
Cercetătorul invită autoritățile să revină asupra acestei situații și să valorifice expertiza acumulată: „Dacă sunteți interesați de promovarea rezultatelor cercetărilor românești, vă rugăm să ne contactați pentru rezolvarea asfaltării podului Brăila–Tulcea”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
