Previziunile pe termen lung arată că ritmul renovărilor și reamenajările va trebui să crească în viitor, în detrimentul construcțiilor noi, conform Euroconstruct.
Se așteaptă o redresare modestă, dar nivelul de dinainte de pandemie nu va reveni
Previziunile pe termen scurt din rețeaua Euroconstruct sugerează că începând cu acest an este așteptată o îmbunătățire, cu o redresare treptată a construcțiilor de clădiri în următorii ani.
Totuși, există unele schimbări structurale semnificative care indică faptul că noul nivel „normal” al construcțiilor noi va fi considerabil mai scăzut decât cel obișnuit din anii anteriori pandemiei.
Reconstrucția Ucrainei este probabil unul dintre puținii factori care vor contracara acest declin structural pe termen lung al cererii de clădiri noi în Europa, în ansamblu. Însă, în acel caz, va fi vorba despre construcții pentru înlocuirea clădirilor distruse, nu pentru creșterea stocului de clădiri.
Schimbările climatice și tranziția energetică mută atenția spre clădirile existente
Adaptările la schimbările climatice, tranziția către energie regenerabilă și modernizările extinse ale infrastructurii în întreaga Europă vor implica investiții masive, ceea ce înseamnă că ratele dobânzilor vor rămâne probabil relativ ridicate pe viitor.
Creșterea prețurilor pentru cotele de emisii și eliminarea treptată a alocărilor gratuite pentru industriile cimentului și oțelului sugerează, de asemenea, că vor rămâne ridicate costurile de construcție.
În ceea ce privește clădirile, investițiile vor fi probabil din ce în ce mai mult direcționate către stocul existent de clădiri.
Adaptările la schimbările climatice vor include acoperișuri verzi, sisteme de drenaj îmbunătățite, reabilitări termice, înlocuirea ferestrelor, panouri solare etc.
În ceea ce privește energia regenerabilă, vom vedea mai multe panouri solare, baterii casnice și sisteme de încălzire geotermală, printre altele.
Clădirile existente vor trebui, de asemenea, utilizate mai mult timp decât în prezent, din cauza obiectivelor unei economii mai circulare, având în vedere emisiile mari și cantitățile mari de deșeuri asociate atât construcțiilor noi, cât și demolărilor.
Prin urmare, renovările și reamenajările vor trebui să crească în viitor, în detrimentul construcțiilor noi, atât pentru a adapta stocul de clădiri la nevoile în schimbare, cât și pentru a îndeplini cerințele mai ridicate de eficiență energetică și reziliență la fenomene meteorologice extreme. Anumite clădiri vechi vor fi totuși înlocuite cu altele noi.
Schimbările demografice vor reduce cererea de construcții noi
O populație în scădere, combinată cu o îmbătrânire semnificativă, va necesita mai puțin spațiu suplimentar. Grupul de vârstă 15–64 ani reprezenta 67,6% din populație în 1992, a scăzut la 63,1% în acest an și se preconizează că va coborî la 59,7% în următorii zece ani.
Creșterea anuală a populației în zona euro pentru toate grupele de vârstă era de aproape 0,9% la începutul anilor 1960, a scăzut la 0,5% în 2004 și a coborât sub zero anul trecut.
Până în 2050, se preconizează că populația din zona euro va scădea în fiecare an.
Consecințele cele mai mari vor fi probabil pentru clădirile nerezidențiale din sectorul privat
Se estimează că cererea pe termen lung pentru spații de birouri va scădea din cauza câștigurilor de productivitate generate de utilizarea accelerată a inteligenței artificiale în profesiile de birou, combinate cu nevoia tot mai mare de forță de muncă în sănătate. Câteva din clădirile de birouri vor fi probabil reconvertite, iar clădiri noi vor fi totuși construite acolo unde cererea este cea mai mare, dar per ansamblu construcțiile noi vor scădea.
Același lucru se aplică și clădirilor comerciale, întrucât comerțul electronic continuă să înlocuiască treptat magazinele fizice – deși nu complet.
Industria hotelieră va fi probabil mai puțin afectată decât celelalte industrii comerciale, în timp ce construcțiile pentru sănătate și servicii sociale ar putea fi singurele care vor necesita extindere.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2025
