Guvernul urmează să aprobe astăzi ”Strategia industrială a României 2024-2030”, care va defini viziunea națională asupra politicii industriale și va propune intervenții de sprijin pentru sectorul industrial.
Strategia industrială a României are un dublu scop: în primul rând, să definească o viziune națională asupra politicii industriale prin raportare la contextul european și internațional; în al doilea rând, să propună și să fundamenteze intervenții de sprijin pentru sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare a acestuia la dubla tranziție, digitală și verde.
De asemenea, planul de acțiune al strategiei, care va fi adoptat ulterior, va propune priorități și acțiuni care să răspundă schimbărilor structurale la nivel industrial din domenii precum: tehnologii avansate, inteligență artificială, Industrie 4.0.
Din rațiuni de guvernanță, strategia vizează direct sectoarele industriilor extractive și prelucrătoare, iar indirect sectoarele energie și utilități.
Industria auto – compioană detașată
Datele statistice analizate confirmă concluziile studiilor din ultimii ani referitoare la performanțele sectoarelor industriale ale României.
Astfel, primele 25 de sectoare de activitate din industria prelucrătoare, grupate pe clase CAEN Rev.2, cumulează 50% din cifra de afaceri totală a industriei prelucrătoare din anul 2021, circa 45% din angajați și 25% din numărul de întreprinderi.
Pe lângă sectorul ”campion”, respectiv industria auto (cu activități care ocupă primele
trei poziții în volumul de vânzări și circa 30% din volumul total al exporturilor), valorile indică relevanța unor sectoare tradiționale, cum ar fi industria chimică, industriile materialelor de construcții și industria metalurgică.
”Este imperios necesar ca politica de reindustrializare a României să vizeze creșterea unor industrii campioane, altele decât industria auto, dat fiind riscurile determinate de transformările care au loc în economie, de dinamica inovării și impactul tehnologiilor noi, precum și de direcțiile strategice la nivel european, care ar putea periclita poziția industriei auto în perspectivă”, se arată în Strategie.
Unitățile industriale sunt distribuite dezechilibrat
Analiza pe regiuni de dezvoltare arată o distribuție teritorială dezechilibrată în privința produsului intern brut realizat în industrie. Astfel, în patru dintre regiunile de dezvoltare, respectiv București-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru și Nord Vest, produsul intern brut în industrie a depășit în anul 2021 valoarea de 30 miliarde lei, în timp ce regiunile cele mai slab dezvoltate, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, înregistrau un PIB în industrie de 18,8, respectiv 22,6 miliarde lei.
În privința ponderii industriei în PIB-ul regional, cea mai mare prezență se remarcă în regiunea Sud-Muntenia, cu 30,5% din PIB regional, urmată de regiunea Centru cu 29%, regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 28% și regiunile Sud-Est și Vest, cu 26%.
În regiunea București-Ilfov, industria are cea mai scăzută pondere, 12% din PIB, explicabil prin creșterea accelerată a sectorului terțiar în zona Capitalei.
Sub-capitalizarea cronică a companiilor românești
Firmele care au capitaluri negative reprezintă aproape o treime din totalul firmelor. Necesarul de recapitalizare se situează la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6% din PIB).
În același timp, companiile cu capital privat autohton și-au înrăutățit poziția de capital la nivel agregat, acestea fiind responsabile pentru 57% din necesarul total de capitalizare. Mai mult, conform BNR, majoritatea companiilor locale își asigură necesarul de finanțare din resursele proprii.
Dificultatea obținerii de credite bancare într-un context de rate de dobândă de referință ridicate
După peste un deceniu (2012-2022) de dobânzi de referință aflate la minime istorice, aproape de 0%, creșterea accelerată a ratelor de dobândă bancară pe fondul accentuării fenomenului inflaționist constituie un obstacol major pentru continuarea investițiilor la nivelul principalelor sectoare industriale, în foarte mică măsură compensat de accesul la resurse financiare europene.
Acest blocaj investițional riscă să îngreuneze și mai mult procesul de adoptare a tehnologiilor care să faciliteze tranziția industrială către obiectivele fixate la nivel european.
Descărcați aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
