Cat va costa podul peste Dunare de la Braila

După mai bine de 14 ani de așteptări, Podul suspendat peste Dunăre, care va lega județele Brăila și Tulcea, este tot mai aproape de realizare. În acest sens, Guvernul Tudose a lansat un proiect de Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Valoarea totală a investiției se ridică la 2,59 miliarde de lei (inclusiv TVA), dintre care lucrările de construcții și montaj reprezintă 2,2 miliarde de lei. Investiția va fi eșalonată, de-a lungul a patru ani, în felul următor: 858,56 milioane de lei (692,5 milioane de lei C+M) în primul an, 857,07 milioane de lei (747,99 milioane de lei C+M) în al doilea an, 428,66 milioane de lei (374,1 milioane de lei C+M) în al treilea an, 449,44 milioane de lei (393,84 milioane de lei C+M) în ultimul an.

La finalul investiției, traseul principal va avea o lungime de aproximativ 19 km. Din acesta, drumul principal, care va lega Brăila de Jijila (județul Tulcea), se va întinde pe o suprafață de aproape 17 km. Lățimea platformei va fi de 22 m pe mai mult de 5 km, respectiv de 11 m pe o porțiune de peste 11 km. Podul suspendat va avea o lungime de aproape 2 m și cu trei deschideri. Acesta va fi prevăzut cu un pasaj de cale ferată, un nod rutier și șase intersecții la nivel. Durata de realizare a investiției este de patru ani. Finanțarea obiectivului de investiții se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

În această zonă, tranzitul pe timp de iarnă este imposibil
Inițiatorii proiectului de hotărâre spun că necesitatea podului este evidentă, dat fiindcă pe timp de iarnă, când Dunărea este înghețată, dar chiar și primăvara, când curg sloiuri sau este ceață, traversarea este întreruptă. Astfel, legătura cu Dobrogea, atât a zonei Brăila, Galați, cât și a întregii Moldove, trebuie să se facă pe la podul Giurgeni – Vadul Oii, cu un spor de distanță de parcurs de 133 km pentru relația Tulcea și de 56 km pentru relația Constanța.

Romnav este operatorul care asigură traversarea Dunării cu bacul în zona Brăila-Smârdan. În Brăila, Romnav are dotările necesare pentru efectuarea trecerilor cu bacul a mașinilor mari, camioane de 30 tone de marfă, a autoturismelor și persoanelor: platforme, rampe de ambarcare sau debarcare, pontoane cu pasarele grele și ușoare, două bacuri de câte 300 de tone și două bacuri de 25 de tone. Pentru vehicule, Navrom Bac SRL este operatorul care asigură traversarea Dunării. Astfel, firma asigură tranzitul, între Galați și localitatea IC Brătianu din Tulcea, pentru mașinile de mare tonaj sau pentru pasageri.

Primul SF a fost elaborat în anul 2003
Inițiatorii proiectului de Hotărâre susțin că, în anul 2003, Iptana SA elabora Studiul de Fezabilitate pentru acest obiectiv de investiții, dar că, în același an, nu a fost promovată nicio Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Abia 11 ani mai târziu, în 2014, Consiliul de Administrație al CNADNR aproba demararea procedurii de achiziție publică pentru Revizuirea Studiului de Fezabilitate.

Date tehnice
Drumul proiectat va fi executat pe teritoriul administrativ al localităților Brăila și Vădeni (județul Brăila) și Smârdan, Jijila (județul Tulcea). Traseul drumului va începe la intersecția DN2B Buzău-Brăila-Galați cu șoseaua Baldovinești km 110 + 334,10 de pe DN2B și se conectează cu DN22 Râmnicu Sărat-Brăila-Tulcea la km 108+310,8 de pe DN22 în zona localității Jijila, având o lungime totală de circa 19 km. Varianta cuprinde și un racord la DN22 Smârdna-Măcin, ce asigură legătura spre Constanța. Așadar, drumul proiectat este împărțit în două secțiuni: drumul principal Brăila-Jijila (19 km) și drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin (4,32 km).

Astfel, drumul proiectat traversează trei zone cu caracteristici diferite:
* secțiunea de la km 0 + 000 la km 1 + 350 drumul traversează o zonă urbană, plană. Există două intersecții, care vor fi amenajate cu sensuri giratorii (unul la intersecția dintre DN2B Buzău-Brăila-Galați și șoseaua Baldovinești și al doilea pe calea Galați);
* secțiunea de la km 1+350 la km 4+600 și de la km 6+570 până la sfârșitul proiectului – planul traversează o zonă agricolă relativ plană cu două zone ce au diferențe de nivel de circa 16 m între km 1+350 – km 1+650 și între km 18+250 – km 19+050. Această secțiune este caracterizată prin rețele dense de drumuri agricole și canale de irigații;
* secțiunea de la km 4+600 la km 6+570 – traseul se dezvoltă în albia Dunării, delimitat de diguri de înălțimi cuprinse între 3 până la 5 m peste nivelul zonelor înconjurătoare.