Scăderea investițiilor din fonduri naționale, disciplină bugetară în ultimul semestru al anului trecut, utilizarea extinsă a fondurilor europene nerambursabile au contribuit la atenuarea deficitului bugetar pe anul trecut.
Datele arată că execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 mld lei, respectiv 7,65% din PIB. Nivelul este în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB.
Veniturile bugetului general au însumat 662,7 mld lei, în creștere cu 15,3% față de anul anterior. În acelși timp, cheltuielile s-au ridicat la 808,73 mld lei, în creștere cu 11,2%.
Cheltuielile pentru investiții
În 2025, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile
aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,20 mld lei, în creștere cu 15,70% față de anul precedent.
Spre comparație, în 2024, cheltuielile pentru investiții au fost de 120 mld lei, în creștere cu 19,4% comparativ cu anul precedent.
Închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a explicat: „Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.
Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului”.
Veniturile bugetului general consolidat
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 mld lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de 2024. Această evoluție a fost determinată de avansul încasărilor din impozitul pe dividende și de creșterea impozitului pe salarii, influențată direct de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 mld lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an). Evoluția reflectă eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bună conformare la plată.
Încasările nete din TVA au însumat 133,90 mld lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an). Se remarcă o accelerare a dinamicii încasărilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizării (e-Factura) și al modificărilor cotelor de TVA, măsuri care au început să producă efecte majore în semestrul al II-lea.
Neconformitatile privind cerintele de calificare au dus la refacerea documentatiei de atribuire
Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 mld lei (+14%), în timp ce veniturile din accize au totalizat 48,32 mld lei (+4,3%), susținute de consumul intern și actualizarea calendarului de accizare.
Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel istoric de 75,9 mld lei. Acesta este rezultatul direct al renegocierii strategice a PNRR, prin care proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile).
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 mld lei, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale (de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025).
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 50,50 mld lei (2,64% din PIB). Creșterea față de anul precedent a fost absorbită sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesară pentru a asigura finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 mld lei, reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții. Diferențele sunt reprezentate de cheltuieli de capital pentru înzestrarea armatei și aferente programelor naționale (ex. Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, risc seismic, programele Companiei Naționale de Investiții) și investițiilor realizate la nivel local.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 mld lei, care cuprind pe lângă investițiile din fonduri externe nerambursabile din coeziune, PNRR și subvențiile de la UE aferente sprijinirii sectorului agricol.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
