În România, orice schimbare majoră dintr-un domeniu survine în urma unui eveniment marcant asupra populației. La fel este și cazul Colectiv, clubul mistuit de incendiul în urma căruia zeci de oameni și-au pierdut viața. Acel tragic eveniment petrecut în noaptea de 30 octombrie 2015 în incinta unui club situat în sectorul 4 din București, într-o fostă hală a fabricii Pionierul, a lăsat amprenta și asupra procedurilor de Avizare și Autorizare din punct de vedere al Securității la incendii. Un moment de cotitură ce a dus la nevoia de a face schimbări și de a îi responsabiliza pe cei vizați.
Ca orice schimbare, partea pozitivă a fost atinsă prin acest fapt, dar latura negativă abia a început să iși arate efectul. Tot ceea ce s-a edificat fără Autorizare ISU în anii de după Revoluția din 1989 și până în zilele noastre, trebuia imperativ să respecte normele și legile în vigoare. S-a pus îndeosebi accent pe instituții publice de învățământ, îngrijire persoane, alimentație publică, stadioane și altele.
Legiutorul a omis să impună și o strategie sustenabilă, defalcată pe categorii sau subdivizuni, cu termene și măsuri de adaptare reale, care să permită întrarea în legalitate într-un ritm firesc. Sigurul criteriu major era cel semestrial, prorogare în intervale de 6 luni, s-au aplicat termene, amenzi și chiar oprirea funcționării a unor unități comerciale.
Aceste exigențe apărute peste noapte au dus la sufocarea celor care activează în domeniul Avizării și Autorizării, mai precis a inginerilor și arhitecților specialiști pe de o parte, și specialiștilor ISU din Inspecția de Prevenire, de cealaltă parte. Ambele părți au fost sufocate de cererea mare care a inundat piața într-un timp atât de scurt, iar cei implicați erau prea puțini cu experiență necesară minimă.
Evident, efectele negative nu au întârziat să apară: creșterea prețurilor pe piața serviciilor de Avizare și Autorizare, apariția multor firme nespecializate, o creștere imensă a solicitărilor de avize și autorizații cu documentații neconforme sau incomplete. Efectul domino a dus la creșterea costurilor soluțiilor minim necesare sau a celor compensatorii, fapt ce a stârnit îngrijorări și chiar disperare în rândul investitorilor. Structurile de Avizare – Autorizare ale pompierilor au început să nu mai facă față solicitărilor, să nu se mai respecte teremenele de răspuns, ceea ce a dus și la blocarea unităților noi sau a celor în curs de conformare a cerințelor aplicate spontan.
Situația devine greu de gestionat la nivelul țării din cauza problemelor generate de termenele care nu se respectă,amotivelor tehnice pentru care nu se autorizează investițiile, lipsa de specialiști în domeniul privat, lipsa de personal ISU și legislația aplicată diferit. La acestea se adaugă lipsa banilor necesari pentru investiții și o legislație depășită și uneori prea complicată.
Cum funcționează circuitul în acest domeniu?
Certificarea individului – orice proiectant sau executant cu atribuții în conceperea sau realizarea unei investiții cu rol în securitate la incendiu trebuie să obțină o certificare specifică din partea unui formator acreditat. Există condiții minime ce limitează numărul celor ce pot să adere la un astfel de curs. Cursurile au un număr minim de ore de formare la care participanții trebuie să fie prezenți.
Certificarea firmelor – operatorii economici care vor activeze în acest domeniu, să proiecteze, să facă lucrări de intervenție sau să execute lucrări cu rol în securitate la incendiu trebuie să obțină o autorizație pentru fiecare domeniu specific. De exemplu, instalații de stingere, detecție, desfumare, ignifugări și termoprotecție, dar și altele. Aceste autorizații se eliberează de către Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă, pe baza unor dotări specifice minime și a listei cu personalul specializat.
Întocmirea documentației și Verficarea de proiect – în vederea respectării legislației în vigoare, a tuturor normelor de securitate la incendiu la orice investiție nouă sau existentă, implică adesea participarea unui colectiv cu experiență vastă pe multiple discipline tehnice – Arhitectură și Instalații – interdependente, ce va duce la întocmirea documentației.
Aceasta, înainte de a fi depusă pentru Avizare/Autorizare la ISU, trebuie asumată de Verificatorii de proiect atestați pentru exigența esențială, cea de Securitate la incendiu. Aceștia sunt nevoiți uneori să solicite completări și corelări suplimentare, fără de care nu pot să ștampileze documentația și să o finalizeze. Aceștia din urmă fiind răspunzători alături de proiectanți asupra conținutului din documentație.
Depunerea cererilor de Avizare și Autorizare – Beneficiarul unei investiții trebuie să găsească o firmă autorizată pentru toate tipurile de proiectare și execuție necesare investiției analizate. Această firmă trebuie să găsească toate soluțiile legale la costul cel mai mic și să primească și acceptul Verificatorului de proiect. În această fază, Beneficiarul poate depune o listă de documente specifice la ISU, de pe raza unde se realizează investiția, în vederea obținerii unui Aviz sau Autorizație.
În final, experiențele cu care se confruntă cei implicați în acest domeniu, ne fac să tragem concluzia că nu se aplică aceleași reguli în fiecare județ din țară, iar tot mai puține cereri depuse la ISU se soluționează la prima încercare sau măcar în termenul legal. În cele mai multe cazuri, cererile sunt respinse în repetate rânduri până când cei care elaborează documentațiile supuse Avizării sau Autorizării ajung la un punct comun cu autoritățile. Astfel, putem spune că numărul mare de respingeri din partea ISU duce la îngreunarea propriului sistem de muncă.
Suntem de părere că soluția pentru acest set de probleme cu care se confruntă toți cei implicați, era firesc să vină din partea statului Român.
Verificator de proiecte,
Ing. Andrei Ganea
Membru al Asociației pentru Securitatea la Incendiu a Construcțiilor
Citiți și:
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.8/ nov-dec 2018
