Proiectantul Autostrăzii Brașov – Bacău a prezentat patru variante de traseu ale acesteia, toate având un tronson comun. Au fost identificate, însă, mai multe diferenţe între traseul propus de proiectant şi culoarul autostrăzii prevăzut în Planul Urbanistic General al Braşovului.
În cadrul ședinței online pe tema elaborării studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie pentru Autostrada Braşov – Bacău (A13), proiectantul, Asocierea Search Corporation SRL & Primacons Group SRL, a prezentat variantele de traseu.
Tronsonul comun porneşte din nordul municipiului Codlea – unde va fi asigurată conectivitatea cu viitoarea autostradă Braşov – Sibiu prin intermediul unui nod rutier, trece prin vecinătatea Aeroportului Internaţional Braşov, intersectează DN 13 (aici urmând să fie asigurată descărcarea de trafic), trece peste calea ferată Braşov – Feldioara, intersectează drumul judeţean 112 A şi ajunge în zona Bod – Hărman.
De aici sunt configurate patru variante în care traseul continuă pe teritoriul administrativ al judeţului Braşov, până la graniţa cu judeţul Covasna.
În cadrul discuţiilor s-au conturat mai multe aspecte de care urmează să se ţină cont:
* necesitatea legării autostrăzii cu viitoarea ocolitoare a municipiului Codlea şi realizării unei descărcări a traficului în DN 1;
* clarificarea modului de corelare a autostrăzii cu ocolitoarea Braşovului;
* asigurarea unei legături spre autostradă din DN 1 A, în zona municipiului Săcele.
Au fost identificate, însă, mai multe diferenţe între traseul propus de proiectant şi culoarul autostrăzii prevăzut în Planul Urbanistic General al Braşovului.
Astfel că, Adrian Ibănescu, arhitectul-şef al Judeţului Braşov, a adus în discuţie problema sitului UNESCO de la Prejmer, care beneficiază de o zonă-tampon destul de extinsă, de care trebuie să se ţină cont în configurarea traseului autostrăzii. Coordonatele sitului urmează să fie transmise proiectantului.
De altfel, participanţii au convenit să realizeze un schimb de informaţii urbanistice: documentaţiile întocmite până în prezent de proiectant să ajungă la UAT-urile implicate care, la rândul lor, să trimită PUG-urile, PUZ-urile, certificatele de urbanism, autorizaţiile de construcţie şi toate informaţiile de care proiectantul are nevoie pentru a armoniza obiectivul strategic al construirii autostrăzii Braşov – Bacău cu obiectivele investiţionale de pe plan local.
„Pe parcursul anului 2019 am avut mai multe discuţii aplicate, atât cu conducerea CJ Covasna şi cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora va trece autostrada, cât şi cu oficialii Ministerului Transporturilor, astfel încât să conturăm cel mai bun traseu şi să gândim punctele de conectivitate cu reţeaua rutieră existentă, ţinând cont şi de necesitatea realizării unei legături între Aeroportul Internaţional Braşov şi viitoarea autostradă. […] Realizarea documentaţiei este în grafic şi, aşa cum spunea şi domnul ministrul Lucian Bode, în anul 2022 va fi scoasă la licitaţie execuţia lucrărilor”, a spus Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Brașov.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
