Pentru ca rețeaua de localități să reflecte mai bine situația reală la nivelul teritoriului național Guvernul propune modificarea secțiunea a IV-a a Planului de Amenajare a Teritoriului Național.
În țara noastră există în prezent 3181 unități administrativ – teritoriale de bază dintre care 103 sunt municipii, 217 sunt orașe și 2861 de comune care cuprind 13750 de localități astfel: 320 de orașe / municipii reședință, 2861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor / municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe / municipii și 9626 de sate componente ale comunelor.
Legea actuală stabileşte o ierarhie a localităţilor urbane şi rurale pe 6 ranguri: 4 urbane şi 2 rurale, dar ierarhia induce confuzie, deoarece în mediul urban se referă la unități administrative teritoriale de bază, iar în mediul rural la localităţi (sate).
Categoria de localităţi componente ale muncipiilor și orașelor nu este cuprinsă în mod explicit și nu sunt clarificate din punct de vedere terminologic și juridic diferențele dintre satele aparţinătoare și localităţile componente ale orașelor.
Criteriul nou utilizat în clasificarea localităților este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, valențele de natură culturală și ecologică.
Guvernul propune clasificarea unităților administrativ teritoriale urbane în 7 categorii după cum urmează: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali; municipii poli regionali secundari; municipii poli județeni principali; municipii și orașe poli județeni secundari; municipii și orașe centre urbane cu rol zonal; municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate. Localitățile componente ale municipiilor și orașelor sunt incluse în rețeaua localităților urbane.
Pentru unitățile administrativ teritoriale rurale se propune o grupare pe două categorii după cum urmează: comune poli rurali (comune cu funcție de loc central) și alte comune. Satele componente ale polilor rurali și comunelor, precum și satele aparținătoare municipiilor și orașelor își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.
În funcție de categoria în care sunt încadrate, localitățile vor fi monitorizate cu ajutorul unor indicatori privind populația, profilul economic, nivelul de echipare cu infrastructuri tehnice, servicii sociale sau calitatea factorilor de mediu.
Proiectul de lege va reglementa procedurile de trecere de la o categorie de unități administrativ teritoriale la alta și cea de actualizare a clasificării localităților urbane și rurale.
Trecerea de la o categorie la alta se va putea face la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, doar cu respectarea dotărilor prevăzute în anexe și cu îndeplinirea a minim 6, respectiv 9 din numărul prevăzut de indicatori pentru unitățile administrativ-teritoriale urbane și rurale sau la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Locale (MDRAP) va elabora anual analiza privind evoluția rețelei de localități.
Totodată, proiectul de lege prevede că modificarea anexelor acesteia, în vederea actualizării clasificării localităţilor urbane şi rurale în categorii şi componenţa acestora, se face periodic, la fiecare trei ani, la iniţiativa Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Astfel, în vederea asigurării şi monitorizării măsurilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi pentru asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii publice şi infrastructură, proiectul de act normativ stabileşte valori ţintă pentru anul 2025 în cadrul setului de indicatori prevăzuţi în anexa nr. VI pentru localităţile urbane şi în anexa nr. VII, pentru localităţile rurale.
Rasfoieste revista ARENA Constructiilor editia iulie-august 2016