Arhitectul si dirigintele de santier colaboreaza tot mai rar

Arhitectul și dirigintele de șantier par să se consulte din ce în ce mai rar pe parcursul derulării proiectelor de construcții, semnalează mai mulți diriginți de șantier. Ori, buna comunicare între proiectant, executant și dirigintele de șantier are un rol determinant în asigurarea calității unei construcții.

La recepția unei construcții, sau chiar mai rău, în perioada ei de exploatare, pot apărea tot felul de probleme legate de realizarea lucrărilor de edificare. Atunci beneficiarul se întreabă dacă nu a fost bun proiectul sau dacă nu a fost executat cum trebuie. Și, foarte important, de ce dirigintele de șantier – reprezentantul său pe șantier – nu i-a semnalat că există probleme ce vor afecta calitatea clădirii.

Majoritatea diriginților de șantier intervievați de ARENA Construcțiilor au fost de acord că ei au o viziune mai exactă asupra derulării unei construcții decât proiectanții, având în vedere că participă mult mai des decât aceștia la lucru pe șantier.

Totuși, putem vorbi despre două categorii de proiectanți, atrage atenția dirigintele Gabriel Chircu. Sunt, pe de o parte, proiectanții în vârstă de peste 50 de ani care își urmăresc proiectul cel puțin o dată la două faze, precum inginerul de structură. Pe de altă parte, există proiectanți pe care nu îi interesează șantierul, cum este, în special, cazul celor tineri. “Dacă proiectantul este cum este, atunci la fel este și dirigintele. Dar, aici este problema dirigintelui pentru că el când pune ștampila pe procesele – verbale își asumă un dezastru”, menționează domnul Chircu.

O bună colaborare între arhitect și diriginte este esențială și, din păcate, se întâlnește  tot mai rar. Totuși, pe lângă asistența tehnică pe care șeful de proiect o oferă prin contract, dirigintele de șantier este obligat ca, atunci când apar neconcordanțe – începând chiar de la trasarea terenului de fundare – să ia legătura atât cu inginerul de structură, cât și cu arhitectul. Dirigintele de șantier trebuie să solicite prezența arhitectului.

Doamna Elena Grigore, diriginte de șantier, ne-a spus că arhitectul și dirigintele se consultă între ei doar atunci când acesta din urmă îi expune sesizările pe care le-a centralizat de-a lungul execuției. Așadar, dirigintele convoacă proiectantul pe șantier și, în acel moment, fiecare își dă cu părerea. Desigur, la discuție participă și executantul, și beneficiarul.

Cât de des își supervizează arhitectul proiectul depinde însă și de beneficiar, subliniază domnul Chircu. Aceasta pentru că arhitectul cere, ca și inginerul de structură, contravaloarea vizitei pe șantier. Desigur, dacă nu cumva vizitele pe șantier au fost prevăzute în contractul privind asistența tehnică.

Un beneficiar isteț își angajează un diriginte de șantier înainte să demareze lucrările de construire, întrucât serviciile acestuia nu îl costă nimic pe perioada elaborării proiectului. Astfel, dirigintele respectiv merge, în calitate de consultant, cu beneficiarul și asistă la toate fazele de discuție cu arhitectul și cu inginerul.

Și domnul Dumitru Avram, diriginte de șantier, susține că în zilele noastre arhitectul și dirigintele de șantier nu se consultă unul cu celălalt mai niciodată sau cel puțin nu cât ar trebui. Ba mai mult, domnia sa crede că ar fi esențial ca arhitectul să țină cont de părerea inginerilor care fac calculele de structură.

„Arhitectul și dirigintele de șantier trebuie să se consulte, ori de câte ori este nevoie. De câte ori consideră dirigintele de șantier că are nevoie de niște lămuriri suplimentare, pe care nu le regăsește în proiect, sau, după caz, de câte ori o dorește arhitectul. Cu toate acestea, în ultimul timp am constatat că arhitecții și proiectanții vin mult mai puțin pe teren”, spune și doamna Sanda Iacob, diriginte de șantier. De multe ori, dirigintele de șantier este angajat de firma de consultanță și nici nu are legătura directă cu proiectantul.

Dacă beneficiarul vrea să facă modificări, trebuie să vorbească cu proiectantul
Dirigintele de șantier asigură doar urmărirea și verificarea execuției lucrărilor, în conformitate cu normele și normativele în vigoare, precum și cu proiectul. El nu poate face modificări și trebuie să respecte întocmai proiectul tehnic. În acest context, dirigintele de șantier Gabriel Chircu ne-a declarat: „Dacă beneficiarul vrea să facă modificări, acesta trebuie să vorbească cu proiectantul, cu arhitectul. Ulterior, în funcție de modificări se decide ce este de făcut. Spre exemplu, dacă modificările sunt de structură, trebuie făcută notă de comandă de către inginerul de structură, în timp ce dacă modificările sunt arhitecturale, trebuie făcută notă de șantier de către arhitect.”

Dirigintele citat a precizat, totuși, o excepție, când modificarea propusă generează necesitatea obținerii unei noi autorizații de construire, și anume când schimbările vizează fațada. În acest caz, trebuie obținută o nouă autorizație de construire, deoarece în acest document se dau volumele, distanțele cu vecinătățile, care sunt impuse, și fațada, atât coloristică, cât și volumetrică.

„Dirigintele de șantier nu poate aduce modificări proiectului. Acesta poate doar să sesizeze niște neconcordanțe între proiect și execuția din teren. Mai exact, dirigintele de șantier poate să sesizeze aceste neconcordanțe și să-i atenționeze pe proiectant și pe executant, invitându-i la fața locului, pe șantier. Atunci, proiectantul dă o dispoziție de șantier pentru a reglementa aceste neconcordanțe. Arhitecții sunt obligați să respecte sesizările diriginților de șantier, până la punerea în funcțiune a obiectivului. Totuși, se întâmplă frecvent să apară astfel de neconcordanțe. Una este când faci proiectul și alta este când ajungi la fața locului și observi execuția. Sigur, nu vorbim despre neconcordanțe majore. Acestea sunt minore, dar există”, spune dirigintele Elena Grigore.

Dirigintele de șantier nu modifică proiectul, ci îl completează, dacă este cazul, subliniază și dirigintele de șantier Dumitru Avram. Cu toate acestea, tot timpul, între arhitecți și diriginți apar o serie întreagă de disensiuni pentru că arhitecții urmăresc partea de design, linia arhitecturală, pe când inginerul observă proiectul din punct de vedere al rezistenței.

„Dirigintele poate doar, eventual, să vină cu niște sesizări, primite fie din partea beneficiarului, fie din partea constructorului. Practic, dirigintele cumulează sesizări și le aduce la cunoștința beneficiarului. Rolul său este acela de a pune în aplicare proiectul. Dirigintele poate face solicitări pentru ca proiectanții să își facă apariția mai des pe șantier. De asemenea, este foarte important de știut că proiectantul are obligația să fie prezent la fazele determinante pe șantier. Fiecare proiect are niște faze determinante. Spre exemplu, în cazul unei construcții Parter + 1Etaj, prima oară când este necesar ca arhitectul să participe pe șantier este reprezentat de predarea amplasamentului și, ulterior, de trasarea terenului. Proiectantul părții de structură trebuie să fie prezent începând cu atingerea cotei de fundare și, din momentul acela, la fiecare element. În general, înaintea turnării betonului peste un element cu armătură. Dirigintele este obligat să aplice proiectul în prezența proiectantului. De obicei, în cazul proiectelor mari, se formează comandamente. Totuși, și în cazul proiectelor mici este necesar ca dirigintele să meargă și să observe fazele iar, atunci când constată niște abateri sau nerespectări, poate să solicite sistarea lucrărilor și chemarea proiectantului la lucrare”, a adăugat dirigintele Florin Ban.

La rândul său, dirigintele de șantier Sanda Iacob accentuează că proiectul este verificat de către un verificator: „Astfel, dacă verificatorul a constatat că normativele, precum și cerințele beneficiarului au fost respectate, dirigintele de șantier n-ar trebui să aducă modificări. Dirigintele de șantier urmărește respectarea procedurilor, din punct de vedere, calitativ, cantitativ și al respectării normativelor. Soluția stabilită și toate celelalte specialități, din experiența mea, sunt coordonate de către arhitect. Nu știu ce intervenții ar mai trebui să aibă dirigintele de șantier, altele decât respectarea proiectului. Nu, nu este doar un observator, pentru că observatorul doar se uită și atât. Dirigintele de șantier are competența de a respecta proiectul. Așadar, el își pune viza pe documentele care se întocmesc. Indiferent de specificul pregătirii lui, că e constructor, că e instalator, dirigintele de șantier trebuie să respecte proiectul. Evident, dacă proiectantul îi pune o armătură care nu trebuie, în opinia mea, dirigintele de șantier nu ar trebui să accepte așa ceva. De ce mai există, atunci, verificatorul de proiect? Cei care au întocmit proiectul și cei care l-au verificat au, la rândul lor, niște responsabilități. Proiectul trebuie să respecte toate normativele în vigoare”.

Poate dirigintele să supervizeze simultan mai multe proiecte ?
Diriginții spun la unison că nu există nicio reglementare privind numărul de lucrări pe care le-ar putea prelua concomitent un diriginte de șantier. Doamna Iacob consideră că numărul proiectelor contractate depinde de timp, precum și de complexitatea acestora: „Spre exemplu, dacă ai o construcție Parter + 12 Etaje sau Parter + 17 Etaje, cu dificultate în execuție, este un caz, în timp ce dacă ai o construcție Parter + 1Etaj sau Parter + 2 Etaje, care este pe structură de beton cu cărămidă, este un alt caz. La fel și în cazul stațiilor de metrou, care au o structură extrem de complexă, dacă ai lucrări de artă etc.”

Se pare că sunt beneficiari care oferă o anumită sumă de bani, dar vor ca dirigintele să fie prezent toate cele 8 sau, după caz, 10 ore pe șantier, cât timp se lucrează. Este decizia dirigintelui de șantier dacă acceptă sau nu aceste condiții.

În opinia doamnei Iacob, 90% dintre problemele critice ale structurii ar trebui tratate sub atenția dirigintelui de șantier. În momentul în care se face săpătura, tălpile de fundație, când s-a cofrat, când s-a făcut armătura etc. La fundație, la elevație, la stâlpi, la toate elementele de rezistență.

A nu se înțelege că dirigintele de șantier ar trebui să stea lângă dulgher până când acesta bate toate cuiele. Când se termină procedurile, înainte de turnare, dirigintele de șantier îl ia pe șeful de echipă și măsoară. Desigur, este influențat și de tipul de construcție, dacă acesta˝o impune cofrarea înainte de armare sau invers,  spune Gabriel Chircu.

Dacă dirigintele este implicat într-o lucrare mare, el nu va mai putea prelua un alt proiect. În cazul lucrărilor mai mici, cum sunt, spre exemplu, construcțiile în regim P + 1, dirigintele ar putea prelua concomitent mai multe proiecte, dat fiindcă acestea necesită un grad mai redus de implicare. Ba mai mult, dacă proiectele au etape de începere diferite, dirigintele va putea participa la fazele determinante.

„Numărul lucrărilor depinde, deci, de natura lor, dar este de menționat că depinde și de perimetrul în care sunt lucrările. Din nou, numărul lucrărilor depinde și de maniera fiecărui diriginte de șantier de a privi problema. Poți să te duci doar la momentul în care se pregătește recepția sau pot să te duci și în etape intermediare, nu doar când a terminat fierarul de montat. Părerea mea este că diriginții de șantier ar trebui să se ducă și în etape intermediare, să verifice dacă proiectul este respectat. Totuși, depinde de la caz la caz. Fiecare, cum își respectă meseria”, conchide Sanda Iacob.

Nu în ultimul rând, numărul de lucrări pe care le poate prelua concomitent un diriginte de șantier depinde nu doar de complexitatea proiectului pentru care se asigură dirigenție, ci și de condițiile contractuale stabilite cu beneficiarul.

***

Dirigintele de șantier este, potrivit legii, persoana fizică însărcinată de către investitor cu verificarea calității materialelor și produselor puse în lucrare, precum și cu verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții. Contractarea serviciilor de diriginție nu este, însă, opțională, ci este o obligație impusă de Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

***

Diriginții de șantier intervievați de ARENA Construcțiilor au autorizații în Construcții civile, industriale și agricole – categoria de importanță C, care include:

construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate și natură (clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale și agrozootehnice, construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanța A și B);

construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.

***

Numărul total de diriginți de șantier autorizați de către Inspectoratul de Stat în Construcții era, la jumătate lunii iunie, de 27.390 de persoane. Potrivit datelor ISC sunt nu mai puțin de 32 de domenii pentru care se autorizează diriginți de șantier.

Descarcă articolul