Cel mai important efect al eliminării facilităților fiscale pentru angajații din sectorul construcțiilor va fi scumpirea proiectelor de investiții derulate de stat. Al doilea va fi extinderea muncii la negru și la gri pe piața lucrărilor de construcții din fonduri private.
Constructorii care derulează proiecte publice sunt interesați să își mențină forța de muncă, în condițiile crizei de lucrători calificați, și, cel mai probabil, mulți dintre ei vor decide să suporte cheltuielile salariale rezultate din eliminarea integrală a facilităților fiscale.
Aceste cheltuieli se vor reflecta cu siguranță în costul proiectelor publice, mai ales al celor ce urmează să fie demarate.
De asemenea, este de așteptat ca cele mai multe firme mici/mijlocii de construcții să nu aibă capacitatea să mărească salariile brute și, astfel, angajații lor vor avea salariile nete diminuate. Situația va stimula munca ”la negru” sau la ”gri”.
5.001 lei net în decembrie și 4.194 lei net în ianuarie
De exemplu, angajații din sectorul construcțiilor care în decembrie aveau salariul net de 5.001 lei, pentru ianuarie vor primi mai puțin cu 807 lei, adică cu peste 16%.
În cazul în care angajatorul va decide să păstreze nemodificat nivelul salariului net, atunci va trebui să majoreze salariul brut și să suporte cheltuieli salariale mai mari cu 19%.
Astfel, în decembrie 2024, la un salariu net de 5.001 lei salariul brut era de 7.170 lei, iar angajatorul cheltuia în total 7.331 lei (aici fiind inclusă și taxa către camera de muncă).
Prin urmare, din suma totală plătită de angajator, salariatul primea 68,22% iar statul 31,78%.
Pentru ianuarie 2025, fără să mai beneficieze de facilitățile fiscale, la același salariu brut de 7.170 lei angajatul va primi în mână 4.194 lei.
Din totalul plătit de angajator, salariatul va primi 57,21% iar statul își mărește partea la 42,79%.
În situația în care angajatorul decide să mărească salariul brut pentru a menține neschimbat salariul net al angajatului, atunci va trebui să plătească în total 8.753 lei (salariul brut și contribuția la camera de muncă). Deci angajatorul va cheltui mai mult cu 1.422 lei, respectiv cu 19,4%.
În loc de facilități
Scumpirea forței de muncă în construcții, prin eliminarea facilităților fiscale sau creșterea nesiguranței locului de muncă odată cu lucru la gri sau la negru vor contribui la diminuarea producției sectorului de construcții. Iar asta afectează creșterea economică.
Guvernanții au eliminat facilitățile fără să ia măsuri care să atenueze șocul de pe piață.
În aceste condiții, patronatele din construcţii, turism, agricultură, energie, servicii, reunite în Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) au solicitat Guvernului să ia măsuri de stimulare a creșterii economiei reale, generatoare de venituri la bugetul de stat, măsuri fără de care ordonanța de austeritate nu va avea rezultatele preconizate.
CAIR consideră că reducerea taxării muncii este de natură să stimuleze forţa de muncă, principalul factor în realizarea proiectelor de investiţii.
Aplicarea unui sistem de impozitare diferenţiat ar putea fi acceptată ca o situaţie de compromis în acest moment.
Astfel, CAIR propune ca salariile brute mai mici de 15.000 lei să aibă impozit pe venit de 5%, cele între 15.001 și 30.000 lei de 10%, iar salariile de peste 30.001 lei să fie impozitate cu 16%.
Fără astfel de măsuri România va rămâne în continuare furnizor de forţă de muncă pentru alte ţări, indiferent de nivelul de pregătire sau de domeniul de activitate.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2024
