Din cele 1203 avize de gospodărire a apelor cu finalizare în iaz piscicol, emise în perioada 2015 – 2026, au fost eliberate doar 102 autorizații pentru iazuri piscicole, potrivit Ministerului Mediului. (lista atașată la finalul știrii)
În schimb, în aceeași perioadă, au fost emise 746 de autorizații pentru exploatarea de agregate. Asta înseamnă că din totalul avizelor de gospodărire a apelor cu finalizare în iaz piscicol, mai mult de 62% sunt autorizații de exploatare de agregate care s-au tot prelungit în ultimii ani. Rezerva toală, la nivel de țară, de agregate minerale prevăzută prin avizul de gospodărire a apelor este de peste 230 de milioane de metri cubi.
Cele mai multe autorizații pentru iazuri piscicole au fost emise de Administrația Bazinală (ABA) Olt: 36 la număr. Iar cele mai puține, în număr de 3, au fost emise de ABA Banat.
ABA Olt a emise cele mai multe avize de gospodărire a apelor cu finalizare în iaz piscicol: 245 de avize. În aceeași perioadă, au fost emise 106 autorizații pentru exploaterea agregatelor minerale și doar 36 de autorizații pentru iazuri piscicole.
ABA Jiu emis 46 de astfel de aviz și 33 de autorizații pentru exploatarea de agregate, precum și 5 pentru iazuri piscicole.
În ceea ce privește ABA Buzău, cele 67 de avize au dus la 58 de autorizații entru agregate și doar patru pentru iazuri.
ABA Crisuri a emis 162 de avize, după care au fost emise 98 de autorizații pentru agregate și nouă pentru iazuri.
ABA Siret: 113 avize, 87 pentru agregate, șase pentru iazuri.
ABA Prut – Bârlad: 20 de avize, 12 autorizații pentru agregate, 5 iazuri piscicole.
ABA Banat: 116 avize, 53 de exploatări, 3 iazuri.
În cazul ABA Argeș – Vedea, sunt 177 de avize, 96 exploatări, și doar 10 iazuri.
ABA Mureș: 109 avize, 120 de autorizații pentru exploatarea agregatelor, 11 iazuri.
ABA Someș – Tisa: 148 de avize, 83 de exploatări și 13 iazuri.
Datele au fost centralizate de Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, care a anunțat că pregătește modificări legislative pentru a limita exploatarea agregatelor minerale prin intermediul iazurilor piscicole, practică ce a generat probleme de mediu și siguranță.
Principalele măsuri vizează:
– limitarea prelungirii repetate a autorizațiilor pentru amenajarea iazurilor piscicole, astfel încât acestea să nu mai poată fi extinse ani la rând fără finalizarea investiției;
– majorarea și înăsprirea garanțiilor financiare depuse la obținerea avizelor, considerate în prezent prea mici (10.000–20.000 euro) pentru refacerea terenurilor;
– reevaluarea diferențelor de cost dintre balastierele clasice și exploatările prin iazuri piscicole, unde costurile sunt de 3–4 ori mai mici pe metru cub, fapt ce a încurajat utilizarea acestei formule.
Datele ministerului arată că, în ultimii zece ani, au fost emise 1.200 de avize pentru iazuri piscicole. În 746 de locații a început exploatarea agregatelor, însă doar circa 10% (102 obiective) au fost finalizate efectiv ca iazuri.
În total, oficial, au fost raportate 230 de milioane de metri cubi de agregate extrase prin această metodă, controalele indicând însă depășiri ale perimetrelor și cantități reale mai mari.
Autoritățile susțin că modificările urmăresc eliminarea practicii prin care iazurile rămân doar „pe hârtie”, iar în teren se transformă în cratere abandonate, permițând totodată accesul la resurse minerale în condiții legale și cu protejarea mediului și a comunităților.
Descarcati aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
