Pentru a nu fi conturate ori permise pârghii de abuz pentru autorităţi, dar nici să nu apară inechităţi în practică şi imposibilitate de reglementare când chiar există această necesitate, mai mulți parlamentari USR și PNL au propus modificări ale Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Ei consideră că este necesară completarea legii cu prevederi suplimentare, de nuanţă.
Potrivit motivării noului proiect legslativ, legea prevede doar ipoteza că atunci când o autoritate publică emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut precum cel suspendat, în acest caz, noul act administrativ este suspendat de drept.
Pe de-o parte, inițiatorii propun reglementarea ipotezei în care o autoritate publică emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut precum cel anulat deja de către instanţă, caz în care actul administrativ nou emis este suspendat de drept.
Pe de altă parte, este propusă nuanţarea situaţiilor în care actul administrativ cu acelaşi conţinut este suspendat de drept în ambele situaţii (şi în cazul emiterii unui nou act când primul este suspendat judiciar şi în cazul emiterii unui nou act când primul este anulat judiciar).
Există o distincţie între ipoteza în care actul administrativ a fost viciat în ceea ce priveşte conţinutul său, deci viciile sunt intrinseci, caz în care în mod evident, emiterea unui nou act administrativ cu acelaşi conţinut marchează un abuz al autorităţii, respectiv ipoteza în care nu există probleme privind conţinutul actului administrativ, ci exclusiv vicii extrinseci, cum sunt competenţa ori proceduri/formalităţi de la momentul emiterii actului (de pildă emiterea actului administrativ fără solicitarea unui aviz conform), explică inițiatorii.
În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta va fi suspendat de drept până la momentul rămânerii definitive a hotărârii privind cererea de anulare a sa. Plângerea prealabilă este facultativă.
În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel anulat de către instanţă, acesta va fi suspendat de drept până la momentul rămânerii definitive a hotărârii privind cererea de anulare a sa. Neintroducerea acţiunii în anularea actului în termen de 60 de zile va atrage încetarea suspendării de drept fără nicio formalitate.
Hala noua, cu peste 7 mii mp sc, in incinta unei ferme zootehnice
Plângerile prealabile vor deveni facultative
Totodată, în practică s-a observat că în proporţie absolut covârşitoare plângerile prealabile se resping, iar practica judiciară a dezvoltat anumite tendinţe de abuz, cum ar fi respingerea ca inadmisibilă a acţiunii în anularea actului administrativ dacă conţinea mai multe argumente decât figurau în plângerea prealabilă formulată iniţial.
Soluţia propusă prin iniţiativa legislativă are ca scop atât degrevarea administraţiei, cât şi a instanţelor de judecată, prin acordarea caracterului facultativ plângerilor prealabile. Este firesc ca persoanele care doresc o comunicare prealabilă cu administraţia înaintea adresării instanţelor de judecată să o poată face, însă cu eliminarea încorsetării temporale împovărătoare pentru particular (obligativitatea încadrării în cele 30 de zile), arată inițiatorii. Comunicarea cu administraţia publică poate avea loc oricând. Pe de altă parte, se atenuează dezechilibrul major între administraţie şi particular în ceea ce priveşte accesul la justiţie.
De asemenea, doar persoanele juridice în cadrul cărora funcţionează autorităţile publice emitente ale actelor administrative ori autor al refuzului nejustificat vor putea avea calitate procesuală pasivă.
Proiectele legislative sunt înregistrate la Senat pentru dezbatere.
Descărcați aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
