Achizitiile prin concurs de solutii ar putea creste calitatea investitiilor de anvergura

Primăriile care au folosit concursurile de solu­ții au înțeles cât de utile sunt și cât de bun es­te impactul lor, apreciază Emil Ivănescu, pre­ședintele Ordinului Arhitecților din România – filiala București.

 

 

 

El subliniază că: ”Eforturile OAR de a convin­ge administrațiile locale inclusiv în București să recurgă la această procedură au dat roade. Vedem deja un interes crescut din partea au­torităților locale, indiferent de culoarea poli­tică, mai ales în contextul în care finanțările europene solicită proceduri calitative”.

Achiziționarea serviciilor de proiectare prin concurs de soluții permite selectarea proiec­tanților pentru obiective de utilitate publică, care adeseori impun o mai mare atenție asu­pra specificul obiectivului decât pentru rapor­tul calitate – preț.

Spre deosebire de licitațiile clasice, unde cri­teriul prețului cel mai mic este adesea decisiv, la concursul de soluții prevalează calitatea. Aceasta înseamnă un design adaptat nevoilor comunității, compatibil cu bugetul propus de autoritate și orientat spre impactul real asu­pra vieții cetățenilor.

Emil Ivănescu menționează: “Concursul de arhitectură presupune existența unui juriu profesionist și o selecție riguroasă a proiecte­lor, astfel încât să fie ales cel mai bun con­cept pentru funcțiunea dorită”.

Acest tip de procedură este recomandat pen­tru investiții majore precum spitale, școli, centre culturale, baze sportive sau parcuri – funcțiuni în care componenta arhitecturală este esențială și care au o influență directă asupra calității vieții.

Deși este reglementată prin legislația în vi­goare (fiind introdusă în 2016 la inițiativa Uniunii Europene), această formă de achizi­ție a fost utilizată sporadic de către autorități.

Fenomenul contestațiilor: Achizițiile prin concurs ar putea dura mai puțin

Un alt avantaj al concursurilor de arhitectură este rezistența lor mai sporită în fața contes­tațiilor. Dacă în cazul licitațiilor clasice proce­sele între participanți pot bloca proiectele ani întregi, concursurile de soluții sunt greu de atacat juridic.

Procedurile de licitații sunt cel mai adesea atacate de echipe de avocați. Autoritățile contractante trebuie să facă față valului de solicitări de clarificări, dar și valurilor de con­testații. Nu numai atât, trebuie să ia decizia corectă și să respecte legea. Altfel, organele abilitate le întorc deciziile, ținând procedurile de achiziții pe loc, prin tribunale sau la CNSC.

În cazul concursurilor de arhitectură, spune Emil Ivănescu, “ai un juriu profesionist, crite­rii clare, o procedură anonimizată, la care nu știi cine participă și un nivel ridicat de trans­parență. Din acest motiv, e foarte greu ca un contracandidat să demonteze rezultatul”.

În plus, concursurile implică adesea consulta­rea comunității locale, prin dezbateri publice privind tematica investiției, funcțiunile aces­teia, etc. Astfel, spune domnul Ivănescu, pro­cesul devine participativ, democratic și aliniat cu nevoile reale ale cetățenilor.

Deficitul de personal competent al autorităților locale încetinește ritmul autorizării, scăzând productivitatea întregului sector de construcții

Printre marile provocări ale sectorului se nu­mără întârzierile masive în procesul de autori­zare, care afectează întreaga industrie de construcții.

“Lucrăm împreună – arhitecți, ingineri, antre­prenori – și toți suntem blocați din cauza acestor întârzieri, uneori fără justificare”, afirmă Emil Ivănescu.

Blocajul cel mai mare din tot sectorul con­strucțiilor este dat de emiterea cu mare întâr­ziere a autorizațiilor de construire, certifica­telor de urbanism și a avizelor. Situația nu este întâlnită doar la nivelul Capitalei, ci în multe localități din țară.

O problemă des invocată de către adminis­trațiile locale este lipsa de personal calificat în primării, mai ales în departamentele de urbanism.

“Foarte mulți oameni din primării se plâng că nu este personal suficient, nu au oameni cali­ficați care să intre în departamentul acesta de urbanism și să facă mai repede dosarele”, spune domnul Ivănescu.

Unele administrații au făcut pași înainte și au digitalizat parțial procesele, oferind certifica­te de urbanism online. Însă astfel de exemple sunt încă rare.

Sunt cazuri unde durează chiar și un an până la obținerea unui certificat de urbanism, ceea ce este inacceptabil, consideră Emil Ivănescu și spune: “Un certificat de urbanism se poate obține online în câteva minute. Deci cam la o asemenea performanță ar trebui să se ajungă. Platformele digitale pot ajuta, dar în cazul docu­mentațiilor complexe lucrurile rămân dificile”.

Atitudinea conflictuală dintre profesioniști și administrație ar trebui abandonată. Trebuie să înceteze vânătoarea vinovaților și să fie găsite soluții comune.

O soluție propusă repetat de Ministerul Dezvoltării este implementarea unui sistem de aviz unic, prin care primăria să coordone­ze obținerea tuturor avizelor necesare. Astfel de practică este deja aplicată în state europene.

“Nu profesioniștii ar trebui să alerge după avi­ze, ci să existe în primării birouri specializate care să gestioneze tot procesul”, a conchis Emil Ivănescu.

Colaborarea dintre proiectanți și constructori

O colaborare eficientă între toți actorii impli­cați – autorități, arhitecți, ingineri, construc­tori și beneficiari – este esențială pentru cali­tatea unei construcții.

OAR București are parteneriate cu majorita­tea organizațiilor profesionale din domeniu, tocmai pentru a încuraja acest tip de cooperare.

“Un proiect reușit apare doar când toată echi­pa funcționează bine. Dacă lipsește o verigă sau nu există dialog, clădirea finală suferă”, explică domnul Ivănescu.

El atrage atenția și asupra dezechilibrului frecvent între costuri și calitate. “Toată lu­mea își dorește o clădire ca în Vest, dar cu costuri minime, ceea ce este imposibil. Bani există, problema este că se taie din calitate pentru a redirecționa bugetul în alte părți. Aici intervine adevărata provocare.”

Nu toți din București au construit ilegal

Problemele din procesul de autorizare au dus la falimentul multor firme corecte, care își fă­ceau treaba bine.

Emil Ivănescu atrage atenția că se generali­zează prea ușor și că din cauza câtorva exem­ple negative, întregul sistem ajunge să fie blocat.

Totuși, arhitectul recunoaște că în capitala României s-a construit uneori bine, alteori mai puțin bine. Dar, “nu toți în București au construit prost, nu toți au încălcat legea. Dacă ne concentrăm doar pe partea negativă, vom rămâne captivi într-un cerc vicios.”

OAR promovează prin Anuala de Arhitectură o schimbare de perspectivă: “Tema din acest an este Bucureștiul frumos, Bucureștiul este­tic. Vrem să scoatem la lumină și poveștile bune, pentru că se construiește multă calita­te și în București”, subliniază Emil Ivănescu, președintele OAR București. n