Prețul cât mai mic al contractului pentru realizarea unui proiect de investiții publice este urmărit de multe dintre autoritățile contractante. În același timp, în dorința de a câștiga contractul sunt firme care ofertează prețuri mult mai mici decât valoarea reală necesară pentru executarea în bune condiții a proiectului respectiv.
Însă riscurile asumate de ambele părți sunt mari în astfel de situații, mergând până la blocarea lucrărilor sau execuția de slabă calitate, pierderea finanțărilor ori probleme financiare pentru contractantul care nu își acoperă costurile.
Cristian-Marian Șovăială, secretar general al Județului Dolj, consideră că, în climatul economic actual, există adesea o concurență puternică între operatorii economici, care depun oferte competitive, la prețuri mici, pentru a-și asigura un portofoliu de lucrări constant, a păstra locurile de muncă și a-și menține prezența pe piață.
Prețurile scăzute pot duce, potențial, la beneficii financiare semnificative pentru autoritățile contractante. De asemenea, se poate întâmpla ca ofertele cu preț scăzut să fie „prea bune pentru a fi adevărate”, respectiv să aibă un raport calitate-preț foarte slab sau să nu fie livrate deloc, subliniază domnul Șovăială.
Un preț neobișnuit de scăzut poate sugera fie o subestimare a costurilor reale, fie o intenție de a obține contractul cu orice preț, ceea ce poate duce la compromisuri asupra calității sau chiar la incapacitatea de a finaliza proiectul, sunt de părere reprezentanții CJ Timiș.
Legiuitorul a reglementat situația prețurilor ”suspect de mici” în Legea 98/2016 privind achizițiile publice și în HG nr. 395/2016.
Dar, nici legislația națională, nici Directiva 2014/24/UE nu furnizează reglementări clare privind modalitatea de analiză de către autoritățile contractante a ofertelor cu preț neobișnuit de scăzut sau gradul de detaliere a informațiilor și documentele justificative/dovezile concludente pe care ofertantul trebuie să le furnizeze pentru a justifica, în mod corespunzător, nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse.
Astfel, entitatea contractantă are deplina libertate de a aprecia dacă documentele furnizate de ofertant sunt suficiente pentru a justifica, în mod corespunzător, nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ofertantului revenindu-i sarcina probei.
Reprezentații CJ Galați spun, de exemplu, că prevederile legale în ceea ce priveşte ofertele cu un preţ aparent neobişnuit de scăzut sunt foarte clare, iar rolul comisiei de evaluare este acela de a evalua ofertele în conformitate cu aceste prevederi legale.
Justificarea prețurilor ”suspect de mici” este acceptată sau nu de către autoritățile contractante
Prețurile ofertate sunt considerate, potrivit prevederilor legale, ca fiind ”suspect de mici” atunci când reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului licitat.
Județul Dolj a avut situații cu ofertanți care au depus oferte cu astfel de prețuri, neobișnuit de scăzute, confirmă Cristian-Marian Șovăială, secretar general al CJ Dolj.
Și la CJ Ialomița în unele licitații au fost ofertanți care au prezentat prețuri pe care comisia de evaluare le-a considerat în prima etapă neobișnuit de scăzute.
În astfel de situații autoritatea contractantă solicită documentele care au stat la baza formării prețului. ”Mai mult, am solicitat punct de vedere la ANAP, Consiliul Concurenței”, spune reprezentantul CJ Dolj.
La CJ Constanța, comisia de evaluare utilizează informații cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri.
”Informații legate de prețuri se pot obține și de la instituțiile furnizoare de materiale, buletine economice informative, reviste de specialitate, publicații și rapoarte ale Curții de Conturi, precum și de la instituțiile cu drept de control, respectiv ANAF, ASF”, spune domnul Șovăială.
La CJ Sibiu, comisia de evaluare se raportează la respectarea salariului minim pe economie, prețurile uzuale practicate pe piață cu privire la anumite materiale/produse/servicii, prețurile ofertate în cadrul altor proceduri de achiziție derulate de autoritatea contractantă, costurile de deplasare (combustibil, cazare) etc
De asemenea, comisia de evaluare solicită ofertantului explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire.
”Explicațiile aduse de ofertant vor fi însoțite de dovezi concludente, precum și, după caz, de documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă”, spun reprezentanții CJ Constanța.
Cei de la CJ Timiș spun că documentele suplimentare care să explice cum au reușit firmele ofertante să ajungă la un cost atât de redus raportat la trendul actual ar putea include detalii despre tipurile de materiale utilizate, costuri, existența utilajelor și a mijloacelor cerute, după caz, precum și date despre orice alte economii ce pot fi realizate astfel încât oferta să se susțină.
Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele CJ Sălaj, este de părere că ”doar propunerile realiste și care respectă standardele necesare execuției sunt luate în considerare pentru atribuirea contractului”. Aceasta pentru că în situațiile în care ofertanții prezintă prețuri neobișnuit de scăzute și nu reușesc să vină cu o justificare adecvată, ofertele în cauză sunt declarate neconforme.
După ce a primit clarificări, comisia de evaluare realizează ”o analiză judicioasă a justificărilor primite de la ofertanții care prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut” și își poate forma convingerea că ofertantul declarat câștigător va putea executa contractul la prețul propus, în parametrii minimi stabiliți prin documentația de atribuire, spun reprezentanții CJ Ialomița. Au fost și situații în care ofertanții nu au putut justifica prețurile aparent neobișnuit de scăzute, caz în care au fost excluși din procedură.
Totuși, unii constructori contrazic autoritățile și susțin că sunt destule contracte de achiziție publică atribuite la prețuri nerealiste.
Riscuri mari pentru autoritățile contractante
”Obiectivul final al autorității contractante nu este de a se asigura că operatorul nu «vinde» în pierdere, ci să se asigure că, prin prețul oferit, operatorul economic va putea derula contractul în bune condiții”, spune Cristian-Marian Șovăială.
Unul din riscuri este ca realizarea lucrărilor, furnizarea produselor, precum și prestarea serviciilor să nu respecte parametrii tehnici, de calitate și eficiență, așa cum au fost prevăzuți în documentațiile de atribuire a contractului de achiziție publică.
De asemenea, există riscul emiterii de acte adiționale pentru creșterea prețului inițial ofertat și acceptat de către autoritatea contractantă.
Președintele CJ Sălaj atrage atenția că atribuirea unui contract la un preț mic implică riscuri importante, în principal legate de imposibilitatea de a atinge obiectivele contractului. În cazul în care prețul nu reflectă costurile reale, este posibil să apară probleme în executarea serviciilor sau a lucrărilor, ceea ce poate duce la rezilierea contractului. ”Această situație nu doar că extinde termenul de atribuire a contractului, dar prelungește și perioada necesară până recepționarea serviciilor/lucrărilor supuse procedurii de achiziție publică”, mai spune Dinu Iancu-Sălăjanu.
Principalele riscuri ale atribuirii unui contract de achiziție publică la un preț mic, consideră vicepreședintele CJ Sibiu, Marcel-Constantin Luca, pot fi întârzieri în semnarea contractelor, la livrarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, precum și calitatea necorespunzătoare a produselor, serviciilor sau a lucrărilor executate.
Imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor contractuale de către ofertant este principalul risc pe care îl reprezintă atribuirea unui contract la un preț prea mic, sunt de părere și reprezentanții CJ Constanța.
Atribuirea unui contract la un preț neobișnuit de scăzut poate aduce cu sine multiple riscuri, dintre care, cel mai grav ar fi realizarea unor lucrări de o slabă calitate. Prețurile foarte mici pot determina utilizarea unor materiale calitativ inferioare. De asemenea, reducerea costurilor cu forța de muncă sau angajarea unui personal lipsit de profesionalism și experiență adecvată poate afecta negativ calitatea lucrărilor.
Toate acestea pot implica înregistrarea unor întârzieri în derularea proiectului și, implicit, în termenele stabilite. Mai mult, practica subestimării costurilor de achiziții ar putea aduce dificultăți financiare și, implicit, în asigurarea materialelor necesare, ceea ce poate duce la întârzieri în finalizarea proiectului. Acest fapt va genera, de cele mai multe ori, și costuri ascunse, situație în care beneficiarul ar putea fi nevoit să aloce fonduri suplimentare pentru a putea finaliza proiectul cu un alt contractor. Mai mult, cazurile de genul acesta implică și întârzieri serioase prin necesitatea reluării procedurilor de analiză și de atribuire a contractelor, consideră reprezentanții CJ Timiș.
Riscuri pentru constructor
Gheorghe Proca, director executiv DAP, din CJ Ialomița, subliniază și riscurile pentru constructorii care ofertează la prețuri nerealist de scăzute: ”Operatorii economici care ofertează prețuri aparent neobișnuit de scăzute vor risca aplicarea de penalități pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale sau chiar rezilierea contractului și pierderea garanției de bună execuție.”
Fără o certificare a constructorilor, autoritățile încearcă să verifice cum pot firmele
Succesul realizării unui obiectiv de investiții ține nu numai de prețul realist al contractului, ci și de capacitatea firmei de a realiza proiectul respectiv.
Or, în prezent, nu există un mecanism de certificare a firmelor de construcții. Certificarea constructorilor ar urma să fie obligatorie din decembrie anul curent, acesta fiind al cincilea termen limită din 2016 de când au intrat în vigoare aceste prevederi legislative.
CJ Constanța verifică firmele ofertante prin solicitarea unui certificat constatator emis de ONRC, din care să rezulte că obiectul lor de activitate este corespunzător obiectului contractului. Datele prevăzute în certificat trebuie să fie actuale la momentul prezentării acestuia. În cazul asocierii/subcontractării se va prezenta certificatul constatator al asociatului/subcontractantului, din care să reiasă obiectul de activitate corespunzător activității pentru care este implicat/pentru partea pe care o va realiza fiecare.
De asemenea, autoritatea contractantă are posibilitatea să verifice în SEAP, la secțiunea documente constatatoare, dacă un operator economic și-a îndeplinit sau nu obligațiile asumate în cadrul altor contracte de achiziție publică.
Reprezentanții CJ Dolj spun că verifică și istoricul firmei ofertante, în speța dată, prin mijloacele puse la dispoziție de către mass-media, platforma SEAP, ANAP, CNSC, Consiliul Concurenței, etc. Informațiile și verificările firmei ofertante se obțin și de la alte autorități contractante unde firma a depus ofertă, cu un preț neobișnuit de scăzut față de celelalte firme participante, raportat la valoarea estimată a contractului.
CJ Sălaj nu verifică în mod direct firmele ofertante. ”În schimb, ne concentrăm pe verificarea ofertelor pe care acestea le prezintă și care trebuie să respecte toate cerințele autorității contractante, menționate în cadrul documentației de atribuire. Acest proces asigură conformitatea ofertelor cu specificațiile și standardele stabilite pentru achiziția publică respectivă”, spun reprezentanții CJ Sălaj.
La CJ Sibiu, comisia de evaluare ”poate verifica dacă în SEAP sunt publicate documente constatatoare negative, caz în care va solicita clarificări cu privire la modul de derulare a contractelor pentru care au fost emise respectivele documente constatatoare, și poate, după caz, să respingă oferta pentru acest motiv”. De asemenea, comisia de evaluare poate căuta date pe internet cu privire la o anumită societate, pentru a verifica dacă sunt articole referitoare la modalitatea de derulare a contractelor încheiate de societatea respectivă, nerespectarea termenelor de livrare/ prestare/ executare, calitatea lucrărilor etc.
***
Prețul ofertat este suspect de mic raportat la prevederile art. 210 alin (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, coroborate cu prevederile art. 136 alin (4) din HG nr. 395/2016.
Astfel, o ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci cand prețul ofertat, făra TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv.
Directiva 2014/24/UE conține dispoziții generale privind modul de tratare a ofertelor care sunt considerate a fi anormal de scăzute și linii directoare privind justificările care pot fi aduse pentru a justifica în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse.