În anul 2025, România estimează să trimită către Comisia Europeană cereri de plată în valoare de aproximativ 4,4 miliarde euro pentru programele din Politica de Coeziune 2021–2027, pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor.
În plus, în cadrul PNRR, este așteptată încasarea unei noi tranșe de 1,3 miliarde euro ca urmare a deblocării cererii de plată nr. 3, alte sume urmând să fie primite pe măsura îndeplinirii jaloanelor asumate.
De asemenea, România implementează măsuri pentru a evita pierderile de fonduri europene: simplificarea și digitalizarea procedurilor, utilizarea sistemului informatic în relația cu beneficiarii, predictibilitatea calendarului de lansare a apelurilor, evaluarea proiectelor doar în faza de contractare și utilizarea costurilor simplificate pentru decontare.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) vizează extinderea acestor măsuri, inclusiv prin interoperabilitatea bazelor de date publice și sprijinirea permanentă a beneficiarilor pentru a elimina blocajele.
În ceea ce privește PNRR-ul, România lucrează la renegocierea planului, pentru a ajusta țintele și jaloanele și a evita riscul pierderii fondurilor alocate. Evaluările interne au încadrat investițiile întârziate pe categorii de risc, iar scenariile de renegociere urmăresc alinierea la prioritățile europene și facilitarea accesării viitoarelor tranșe de finanțare.
Autoritățile de management au semnat 4.176 contracte de finanțare de 31,3 miliarde euro
Alocările dedicate României din fonduri europene aferente Politicii de Coeziune în perioada 2021–2027 însumează 30,98 miliarde euro (programele au un total de 44,43 miliarde euro, incluzând contribuția națională), astfel: cele 8 programe naționale (Dezvoltare Durabilă; Transport; Sănătate; Educație și Ocupare; Incluziune și Demnitate Socială; Tranziție Justă; Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; Asistență Tehnică) având o alocare UE de aprox. 22,06 miliarde euro și cele 8 programe regionale, cu o alocare UE de aprox. 8,92 miliarde euro.
La nivelul programelor, au fost deschise apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 34,7 miliarde euro (aprox. 23,4 miliarde euro contribuție UE), ceea ce reprezintă aprox. 76% din alocarea UE a programelor.
În cadrul acestor apeluri, au fost depuse 14.798 proiecte, în valoare totală eligibilă de aprox. 62,5 miliarde euro, din care aprox. 39,3 miliarde euro contribuție UE (127% raportat la alocarea UE a programelor).
Autoritățile de management care gestionează programele 2021-2027 au semnat cu beneficiarii 4.176 contracte de finanțare în valoare totală eligibilă de aprox. 31,3 miliarde euro, din care aprox. 20,8 miliarde euro contribuție UE (67% din alocarea UE).
În plus, în etapa de contractare sunt 1.139 proiecte în valoare totală eligibilă de aprox. 3,8 miliarde euro (aprox. 2,4 miliarde euro contribuție UE – 8% din alocarea UE).
Plățile efectuate către beneficiari totalizează aprox. 3,9 miliarde euro, din care aprox. 3,6 miliarde euro reprezintă contribuție UE (11,6%).
Sumele totale primite de la Comisia Europeană până în prezent, reprezentând prefinanțări și rambursări efectuate de CE pentru programele finanțate prin Politica de Coeziune 2021-2027, se ridică la aprox. 3 miliarde euro, ceea ce reprezintă aprox. 9,7% din alocarea UE a programelor, progres ce se înscrie în media europeană.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
După modificarea din data de 11 decembrie 2023, datorată variaţiei PIB-ului real în 2020 și variației agregate a PIB real în perioada 2020-2021, precum și a introducerii capitolului REPowerEU, Planul României are o alocare totală în valoare de 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă, respectiv 14,9 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă.
Până în prezent, România a primit suma de 9,44 miliarde euro, respectiv aproximativ 33,12% din valoarea PNRR. Suma include prefinanțarea și sumele încasate pentru Cererea de plata nr. 1 și pentru Cererea de plată nr. 2, respectiv 5,78 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 3,66 miliarde euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă.
Pe baza raportării sumelor utilizate, transmise de coordonatorii de reforme și/sau investiții, execuția bugetară totală, până la 31 ianuarie 2025, se ridică la 4,82 miliarde euro, din care 2,03 miliarde euro au fost utilizați din asistență financiară nerambursabilă, iar 2,79 miliarde euro din asistența financiară rambursabilă.
Astfel, până la data de 31 ianuarie 2025, gradul de absorbție al fondurilor europene raportat la suma totală încasată de România de la Comisia Europeană este de 51,05%.
Raportat la alocarea totală a PNRR în valoare de 28,5 miliarde euro, gradul de absorbție conform execuției bugetare de la nivelul datei de 31 ianuarie 2025 este de 16,91%, respectiv 15,00% pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și de 18,64% pentru componenta de asistență financiară rambursabilă.
Până la data de 11.03.2025, au fost lansate un număr de 134 apeluri de proiecte în valoare de 18 miliarde euro din bugetul PNRR (28,5 miliarde euro). De asemenea, se preconizează că în prima partea a anului 2025 se vor lansa 4 apeluri de proiecte cu o valoare totală de 269.640.195 euro.
Conform ultimelor raportări furnizate de către coordonatorii de reforme/investiții, din totalul bugetului PNRR (28,5 miliarde euro), au fost încheiate 19.133 de contracte de finanțare, în valoare totală de peste 46,36 miliarde euro, din care bugetul PNRR reprezintă cca 25,50 miliarde euro, finanțarea publică națională aprox. 8,40 miliarde euro, cheltuieli neeligibile peste 5,75 miliarde euro și TVA – aprox. 6,69 miliarde euro.
Prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 a fost primită cea mai mare sumă de la CE
Cea mai mare sumă primită de la Comisia Europeană până în prezent a fost înregistrată pentru Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, cu o rată a absorbției de 16%, respectiv 641,4 milioane euro reprezentând prefinanțări și rambursări efectuate de Comisie.
Acest program are și cea mai mare sumă solicitată Comisiei la rambursare, preluând și proiecte etapizate finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
MIPE precizează că celelalte programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au un ritm de creștere constant, cu un progres care se înscrie în media europeană, nefiind constatate diferențe notabile. În plus, rata de contractare de 67% pentru programele 2021-2027, precum și măsurile adoptate pentru buna implementare a acestora creează premisele accesării tuturor fondurilor UE alocate României. De asemenea, s-a creat un cadru partenerial extins pentru consultări ample cu toți potențialii beneficiari.
Anul acesta sperăm să primim circa 4,4 miliarde euro
Cererile de plată estimate a fi trimise Comisiei Europene în anul 2025 pentru toate programele Politicii de Coeziune 2021-2027 se ridică la aprox. 4,4 miliarde euro, ceea ce acoperă riscul de dezangajare a fondurilor pentru anul 2025.
În acest scop, autoritățile de management implementează măsuri specifice în vederea atingerii obiectivelor financiare anuale.
Alte sume vor fi încasate în cadrul PNRR: recent, MIPE a anunțat deblocarea cererii de plată nr. 3, urmând ca în perioada imediat următoare să fie încasată o sumă de 1,3 miliarde euro. Alte sume aferente acestei cereri de plată vor fi încasate pe măsură ce vor fi îndeplinite ținte/jaloanele asumate prin PNRR.
Întârzierea plăților virate de AM către beneficiarii finali
Prin OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, sunt stabilite termene pentru procesarea de către autoritatea de management a cererilor de rambursare/plată depuse de beneficiarii proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Aceste termene pot fi extinse de autoritatea de management în situația în care sunt necesare clarificări sau documente adiționale pentru verificările cererilor de rambursare/plată depuse.
În urma finalizării tuturor verificărilor, autoritatea de management efectuează plata către beneficiari în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul de la care dispune de resurse în conturile sale.
Reprezentanții MIPE menționează că la nivelul ministerului există o preocupare permanentă pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea efectuării plăților către beneficiarii proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Măsuri pentru a evita pierderile de fonduri
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene derulează un proces constant de analiză pentru identificarea modalităților de îmbunătățire a procedurilor de accesare și implementare a fondurilor europene nerambursabile alocate României prin politica de coeziune a Uniunii Europene.
La stabilirea măsurilor adoptate pentru eficientizarea acestui proces sunt luate în considerare inclusiv lecțiile învățate pe parcursul exercițiilor financiare derulate deja, precum și rezultatele diverselor evaluări ale utilizării efective a fondurilor disponibile.
Pentru a maximiza gradul de absorbție, MIPE a promovat măsuri de simplificare și digitalizare, prin care a fost urmărită o abordare unitară, suplă și flexibilă a accesării fondurilor și derulării proiectelor de către beneficiari, prin reducerea sarcinii administrative.
Cu titlu de exemplu, MIPE menționează câteva elemente care asigură un caracter transparent, nediscriminatoriu, competitiv și simplificat al utilizării fondurilor:
* predictibilitatea calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să fie evitate eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp;
* modificarea mecanismului de evaluare astfel încât verificarea elementelor de conformitate administrativă și eligibilitate se realizează în etapa de contractare doar pentru acele proiecte selectate în vederea acordării finanțării, corelativ cu stabilirea unui termen maxim pentru semnarea contractului de finanțare;
* introducerea mecanismului specific de monitorizare bazat pe indicatori de etapă, definiți ca repere cantitative sau calitative față de care este apreciat progresul implementării unui proiect;
* utilizarea exclusivă a sistemului informatic în relația cu beneficiarii, pentru toate etapele proiectului, respectiv depunerea cererii de finanțare, evaluarea, contractarea, verificarea, autorizarea, raportare și monitorizarea acestuia;
* accelerarea implementării și valorificării măsurilor de interoperabilitate și colaborare între autorități pentru creșterea eficienței și simplificării activităților de verificare a condițiilor de eligibilitate, prin schimbul de informații între autorități, cu efecte pozitive în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative a solicitanților;
* utilizarea opțiunilor de costuri simplificate la nivelul programelor, care reduce semnificativ efortul beneficiarilor de justificare a fiecărei cheltuieli efectuate.
MIPE are în vedere extinderea utilizării costurilor simplificate pentru cât mai multe acțiuni, digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale pentru extragerea automată a informațiilor și a rapoartelor, atât la nivel de proiect, cât și la nivel de program, sprijinirea permanentă a beneficiarilor astfel încât eventualele dificultăți/blocaje în implementare să fie soluționate cu promptitudine.
Doar printr-un parteneriat strâns între actorii implicați în derularea proiectelor, bazat pe proceduri unitare, transparente și simplificate, pot fi asigurate premisele unei utilizări eficiente a asistenței financiare nerambursabile, cu efecte vizibile în dezvoltarea socio-economică a României și care se reflectă într-un grad ridicat de absorbție.
În ceea ce privește PNRR-ul, renegocierea acestuia reprezintă o măsură esențială pentru a se asigura absorbția fondurilor europene alocate României, evitând astfel riscul pierderii acestora.
În vederea ajustării țintelor și jaloanelor din PNRR, la nivelul MIPE a fost efectuată o evaluare comprehensivă a investițiilor întârziate în cadrul PNRR, acestea fiind încadrate în diferite categorii de risc.
Simultan, se examinează posibile scenarii privind renegocierea PNRR, astfel încât România să rămână aliniată priorităților europene și să evite blocajele în accesarea următoarelor tranșe de finanțare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2025
