Guvernul urmează să adopte, în perioada următoare, a doua rectificare bugetară din acest an. Potrivit proiectului de act normativ, publicat de Ministerul Finanțelor, ajustarea este necesară în contextul modificării veniturilor față de prognoza inițială și al reducerii unor categorii importante de cheltuieli.
Creșterea sectorului construcțiilor, factor important pentru rectificarea bugetară
Fundamentarea scenariului de prognoză s-a bazat pe aportul important al sectorului construcțiilor, prin investițiile finanțate atât din surse europene, cât și din cele publice, pe dezvoltarea serviciilor moderne, precum și pe o ușoară redresare a sectorului industrial.
Potrivit documentului citat, volumul lucrărilor de construcții a avansat cu 9,3% în primele trei trimestre ale anului curent, după scăderea de 5,9% înregistrată anul precedent.
Creșterea a fost susținută de lucrările de reparații capitale (+51,8%) și de construcțiile noi (+6,2%), în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 2,8%. Pe obiecte de construcții, toate cele trei componente au avut evoluții pozitive, cele mai mari fiind pentru construcțiile rezidenţiale (+11,3%) și construcţiile inginereşti (+9,3%).
Cheltuielile scad puțin mai mult decât veniturile
Veniturile bugetului general consolidat pe 2025 s-au diminuat cu 2,13 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au scăzut cu cu 2,74 miliarde lei. Diferența, aproximativ 610 milioane lei, provine din ajustări succesive la proiecte finanțate din fonduri europene, dobânzi și transferuri între instituții.
Impozitul pe profit a crescut cu 939,7 milioane lei, influență datorată depășirii programului stabilit pentru primele 10 luni cu 866 milioane lei.
Alte impozite pe profit venit și câștiguri din capital de la persoane juridice au scăzut cu 980,6 milioane lei, influență datorată nerealizării programului stabilit pentru primele 10 luni cu 984,9 milioane lei.
Cheltuielile de personal s-au diminuat diminuează cu 255 milioane lei, iar cheltuielile cu dobânzilie s-au diminuat cu 1 miliard de lei. Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR s-au diminuat cu peste 2 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile de capital s-au majorat cu 352 milioane lei.
Cine primește bani în plus?
Ministerul Sănătății
La rectificarea bugetară, Ministerul Sănătății este principalul beneficiar, primind +1,5 miliarde lei, în special pentru suplimentarea transferurilor către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Urmează Ministerul Transporturilor, cu +750 milioane lei, și Ministerul Agriculturii, cu +80,8 milioane lei.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Creditele bugetare au fost suplimentate cu 750 milioane lei, reprezentând majorări de 295 milioane lei la subvenții, 205 milioane lei la asistență socială și 250 milioane lei la active financiare.
Ministerul Sănătății
Creditele bugetare au fost suplimentate cu 1,5 miliarde lei per sold. S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (+1,67 miliarde lei) și s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (140 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-12 milioane lei), și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-15 milioane).
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Creditele bugetare au fost suplimentate cu 80,8 milioane lei per sold, incluzând o creștere de 100 milioane lei la subvenții. S-au realizat economii de 1,2 milioane lei la bunuri și servicii, de 13 milioane lei la proiectele PNRR cu finanțare nerambursabilă și de 5 milioane lei la proiectele PNRR cu finanțare din împrumut.
Cine face economii?
Pe partea de economii, cele mai mari reduceri sunt la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale (- 2,08 miliarde lei) și la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (- 1,6 miliarde lei), prin tăieri consistente la proiecte PNRR și fonduri europene.
Alte diminuări importante apar la Minisaterul Economiei (- 499 milioane lei), Ministerul Public (- 320 milioane lei), STS (- 145 milioane lei) și Ministerul Muncii (- 129 milioane lei). Reduceri mai mici se aplică la Mediu, Interne, Curtea de Conturi, ANI și Secretariatul General al Guvernului.
Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale
Creditele bugetare au fost diminuate cu 2,08 miliarde lei, incluzând reduceri de un miliard de lei la dobânzi, 800 milioane lei la alte transferuri și 289,86 milioane lei la proiectele PNRR finanțate din împrumut.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Creditele bugetare au fost diminuate cu 1,6 miliarde lei. Economiile la proiecte includ 1 miliard de lei din PNRR nerambursabil, 350 milioane lei la FEN 2014-2020 și Fondul de modernizare, 125 milioane lei la FEN postaderare și 123 milioane lei la PNRR finanțat din împrumut. Reducerile mai includ 1,8 milioane lei la cheltuieli de personal și 0,8 milioane lei la bunuri și servicii.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Creditele bugetare au fost diminuate cu 499,2 milioane lei, reprezentând 248,3 milioane lei la PNRR nerambursabil, 120 milioane lei la FEN postaderare, 99,9 milioane lei la PNRR finanțat din împrumut, 26 milioane lei la alte transferuri și 5 milioane lei la bunuri și servicii.
Ministerul Public
Creditele bugetare au fost diminuate cu 320,7 milioane lei, incluzând reduceri de 7,3 milioane lei la cheltuieli de personal, 13 milioane lei la FEN postaderare, 300 milioane lei la PNRR nerambursabil și 0,4 milioane lei la active nefinanciare.
Serviciul de Telecomunicații Speciale
Creditele bugetare au fost diminuate cu 145,1 milioane lei per sold. Au existat suplimentări de 9 milioane lei la bunuri și servicii și de 2,5 milioane lei la active nefinanciare, precum și economii de 14,7 milioane lei la FEN postaderare și 141,9 milioane lei la PNRR nerambursabil.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
Creditele bugetare au fost diminuate cu 129,2 milioane lei per sold. Economiile au însumat 755,1 milioane lei la asistență socială, 7,1 milioane lei la FEN postaderare, 10,8 milioane lei la PNRR nerambursabil, 6,7 milioane lei la personal și 1,4 milioane lei la PNRR finanțat din împrumut. Au existat suplimentări de 451,4 milioane lei pentru ajutoare de încălzire, 3 milioane lei la alte cheltuieli și 222,9 milioane lei pentru transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ministerul Finanțelor
Creditele bugetare au fost diminuate cu 108,9 milioane lei per sold, fiind operate economii multiple la personal, transferuri, PNRR, active și alte categorii. Au fost înregistrate suplimentări de 100 milioane lei la FEN postaderare 2021-2027 și 34 milioane lei la alte cheltuieli.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Creditele bugetare au fost diminuate cu 66,3 milioane lei, prin economii de 1,3 milioane lei la FEN 2014-2020 și Fondul de modernizare, 50 milioane lei la FEN postaderare și 15 milioane lei la programele cu finanțare rambursabilă.
Ministerul Afacerilor Interne
Creditele bugetare au fost diminuate cu 51,5 milioane lei per sold. Au fost realizate economii de 5 milioane lei la personal, 20 milioane lei la FEN postaderare și 50 milioane lei la PNRR nerambursabil. Suplimentările includ 20 milioane lei la asistență socială și 3,5 milioane lei la alte cheltuieli (sentințe).
Curtea de Conturi
Creditele bugetare au fost diminuate cu 43,8 milioane lei, prin economii la personal, bunuri și servicii, FEN postaderare și active nefinanciare.
Agenția Națională de Integritate
Creditele bugetare au fost diminuate cu 21 milioane lei, prin economii la personal, bunuri și servicii și PNRR nerambursabil.
Secretariatul General al Guvernului
Creditele bugetare au fost diminuate cu 15,2 milioane lei, prin economii la personal, transferuri, cheltuieli și PNRR finanțat din împrumut. Există suplimentări de 47 milioane lei la subvenții și 0,8 milioane lei la active nefinanciare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2025
