Oferte locuri de munca top

Monitorizarea construcțiilor învecinate pe durata execuției: ce câștigă dezvoltatorul

Mărime text

Mariana Garștea, Director General, Sixense România

Pe un șantier din oraș, starea construcțiilor învecinate este una dintre primele teme despre care dezvoltatorul ajunge să dea explicații, unui vecin sau Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC). Monitorizarea lor are o ordine firească: inspecția de referință, instrumentarea și măsurătoarea zero, apoi măsurătorile pe toată durata execuției. Fiecare pas răspunde la altă întrebare, iar împreună îi dau dezvoltatorului datele de care are nevoie. Am pus față în față două situații, construite pe cazuri relatate public și anonimizate, ca să arătăm ce câștigă dezvoltatorul care parcurge toți pașii.

Primul pas: inspecția de referință

Înainte de începerea lucrărilor, construcțiile din zona de influență a excavației sunt inspectate, iar starea lor este consemnată: fisuri, degradări și deformații vizibile, cu poziția și deschiderea lor, însoțite de fotografii. Este momentul T0 al întregii monitorizări și baza pe care se sprijină tot ce urmează. Inspecția de referință arată de la ce stare se pornește și separă ce exista înainte de șantier de ce apare după. Fără ea, nicio discuție ulterioară despre o fisură nu are un punct de plecare.

Inspecția de referință răspunde la întrebarea „în ce stare era construcția înainte de lucrări?”. Întrebarea „ce deplasări s-au produs pe durata execuției?” este alta și ține de pașii următori.

Al doilea pas: instrumentarea și măsurătoarea zero

După inspecție, construcțiile învecinate sunt instrumentate: se montează echipamentele de măsurare prevăzute prin proiect, pe fiecare construcție din zona de influență. Tot înainte de începerea excavației se face măsurătoarea zero, adică prima citire a echipamentelor. Toate măsurătorile următoare se raportează la ea. Expertul și proiectantul stabilesc valorile de prag, adică valorile pe care le pot atinge deplasările măsurate fără să fie nevoie de o intervenție.

Al treilea pas: măsurătorile pe durata execuției

Măsurătorile continuă pe toată durata lucrărilor, cu o frecvență corelată cu etapele de excavare. Datele sunt interpretate de ingineri și comparate cu valorile de prag. Atunci când deplasările se apropie de prag, proiectantul este anunțat și poate decide măsuri înainte ca degradările să evolueze.

Două situații, față în față

Situația 1: monitorizarea se încheie după inspecția de referință. Un bloc nou se construiește lângă case vechi, într-o zonă centrală. Înainte de lucrări se face inspecția de referință, dar construcțiile învecinate nu sunt instrumentate și nu se fac măsurători pe durata excavației.

La una dintre case apare o fisură. Inspecția de referință arată că fisura nu exista înainte de lucrări. Nu există însă date despre deplasările înregistrate la casă pe durata excavației, așa că nu se poate stabili dacă fisura este legată de lucrări, cum a evoluat și dacă evoluția continuă.

Ce urmează este cunoscut din cazurile publice: sesizare la ISC, lucrări oprite până la lămurirea influenței asupra construcțiilor învecinate, expertize care ajung la concluzii diferite și un litigiu care se întinde pe ani. Într-o speță publicată, expertiza a reținut că degradările erau anterioare lucrărilor, dar și că fisurile s-ar fi putut lărgi în timpul construirii. Nici după expertiză nu a existat un răspuns clar.

Situația 2: toți pașii sunt parcurși. Aceeași lucrare, cu inspecție de referință, instrumentare, măsurătoare zero, valori de prag stabilite de proiectant și măsurători pe toată durata excavației.

La prima reclamație a unui vecin, dezvoltatorul răspunde cu date: starea consemnată la inspecție, deplasările înregistrate față de măsurătoarea zero și poziția lor față de valorile de prag. Dacă deplasările sunt în limitele stabilite, reclamația poate fi lămurită în câteva zile, pe baza datelor.

Două cazuri publice recente arată cât contează fiecare pas. La o lucrare de intervenție pe un bloc din București, proiectantul a impus, înainte de execuție, documentarea stării construcțiilor învecinate și montarea de senzori, tocmai ca ulterior să se poată demonstra dacă au fost afectate. Etapa nu fusese prevăzută de la început și a adus o întârziere de până la 30 de zile. În alt caz, o fisură consemnată la o expertiză anterioară a permis expertului să spună cu cât a evoluat, iar locatarii evacuați s-au întors în locuințe.

Ce câștigă dezvoltatorul

Primul câștig se vede în calendar. Atunci când construcțiile învecinate sunt inspectate și măsurate înainte de începerea excavației, o reclamație are șanse mult mai mici să blocheze lucrările, pentru că răspunsul există deja în date. Termenele asumate față de cumpărători și de finanțatori pot rămâne cele din plan.

Al doilea câștig ține de relația cu vecinii. Un proprietar care vede o fisură în peretele casei are o îngrijorare legitimă. Un răspuns care arată starea consemnată la inspecție, deplasările măsurate și poziția lor față de valorile de prag îi pune la dispoziție date pe care le poate verifica și îl ajută să înțeleagă ce se întâmplă cu casa lui.

Al treilea câștig ține de relația cu ISC. Dacă apare o sesizare, influența asupra construcțiilor învecinate poate fi lămurită pe baza inspecției și a măsurătorilor existente, fără să mai fie nevoie de o reconstituire ulterioară, iar riscul ca șantierul să fie oprit scade mult.

Ultimul câștig este evitarea expertizelor contradictorii. Când toate părțile pornesc de la aceeași inspecție de referință și de la aceeași măsurătoare zero, o eventuală expertiză are o bază comună.

De ce decizia se ia în faza de proiectare

Inspecția de referință și măsurătoarea zero au valoare doar dacă sunt făcute înainte de începerea excavației. Făcute mai târziu, ele consemnează o stare deja influențată de lucrări, iar starea inițială nu mai poate fi stabilită. De aceea se prevăd din faza de proiectare, cu timpul necesar cuprins în graficul de execuție. Cazul blocului din București, amintit mai sus, arată ce se întâmplă atunci când aceste etape sunt introduse abia la începerea execuției.

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este reglementată de Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (art. 550), de HG nr. 766/1997, Anexa nr. 4, de Normativul P 130-2025 și de HG nr. 808/2005 privind autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în activitatea de construcții, precum și de NP 074/2022. Pentru un dezvoltator, decizia se ia în faza de proiectare, atunci când instrumentația, valorile de prag și programul de măsurători pot fi stabilite împreună cu expertul și proiectantul.

Pe un șantier aflat lângă construcții existente, discuția cu vecinii are loc oricum. Ea se poartă mult mai ușor pe date demonstrate decât pe ipoteze și păreri.

 

Despre Sixense România

Sixense România este cea mai importantă companie de servicii pentru urmărirea comportării construcțiilor în timp de pe piața locală.

Misiunea Sixense România este să optimizeze și să prelungească durata de viață a mediului construit, prin servicii integrate de monitorizare și soluții digitale personalizate și inovatoare, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții. Compania este prezentă de 15 ani pe piața locală și face parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu.

Sixense România este, de asemenea, autorizată ca laborator de analize și încercări în construcții, fiind singura companie din țară care deține un laborator autorizat ISC destinat exclusiv activităților de monitorizare geotehnică și structurală.

Etichete:
Sus