Proprietarii sau administratorii vor trebui să pună certificatul energetic la dispoziția potențialilor chiriași înainte de încheierea contractului de închiriere. De asemenea, anunțurile online de vânzare sau închiriere vor trebui să includă informații privind performanța energetică și codul unic de identificare a clădirii. Nerespectarea obligației de furnizare a certificatului înainte de încheierea contractului poate atrage nulitatea relativă a contractului.
Acestea reprezintă măsuri prevăzute în proiectul de modificare a Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, aflat în transparență publică.
Totodată, sunt stabilite obligații privind emisii zero pentru noile clădiri publice, precum și montarea de panouri solare pe anumite clădiri. (găsiți proiectul la finalul știrii).
Măsurile cuprinse în proiectul de act normativ sunt propuse în contextul în care România ca stat membru UE are obligația de a transpune și a implementa prevederile Directivei (UE) 2024/1275.
Noile clădiri publice vor trebui să aibă emisii zero
Potrivit proiectului, clădirile noi deținute de organismele publice pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 1 ianuarie 2028, vor fi clădiri cu emisii zero.
Cerința se va aplica tuturor clădirilor noi începând cu 1 ianuarie 2030. Până la aceste termene, construcțiile noi trebuie să respecte standardul nZEB.
În plus, clădirile noi închiriate de instituțiile publice pentru desfășurarea activității lor vor trebui să respecte standardul clădirilor cu emisii zero începând cu 1 ianuarie 2035.
Proiectul introduce și calcularea potențialului de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirii, care va trebui inclus în certificatul de performanță energetică pentru clădirile noi de peste 1.000 mp, autorizate începând cu 1 ianuarie 2028, și pentru toate clădirile noi autorizate începând cu 1 ianuarie 2030.
Standarde minime pentru clădirile nerezidențiale
Sunt introduse standarde minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale, cu obiectivul de a îmbunătăți în primul rând performanța imobilelor cu cele mai mari consumuri de energie.
Astfel, până în 2030, clădirile nerezidențiale vor trebui să se situeze sub pragul de performanță energetică aferent primelor 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe din fondul național, iar până în 2033 sub pragul aferent primelor 26%.
Proprietarii și administratorii clădirilor care nu au certificate de performanță energetică vor trebui să realizeze o evaluare energetică inițială până la 1 ianuarie 2030. Pentru clădirile rezidențiale, evaluarea va putea fi realizată și printr-un document de autoevaluare, cu declararea caracteristicilor energetice cunoscute.
Panourile solare, obligatorii pentru anumite clădiri
Proiectul stabilește un calendar pentru instalarea echipamentelor de energie solară, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și fezabil economic și funcțional.
Termenele propuse sunt:
– până la 31 decembrie 2026, pentru clădirile publice și nerezidențiale noi cu o suprafață utilă de peste 250 mp;
– până la 31 decembrie 2027, pentru clădirile publice existente de peste 2.000 mp și clădirile nerezidențiale existente de peste 500 mp care trec prin renovări majore sau lucrări de intervenție ce necesită autorizație de construire;
– până la 31 decembrie 2028, pentru clădirile publice existente de peste 750 mp;
– până la 31 decembrie 2030, pentru clădirile publice existente de peste 250 mp;
– până la 31 decembrie 2029, pentru clădirile rezidențiale noi și parcările acoperite noi, adiacente fizic clădirilor.
Totodată, clădirile noi vor trebui proiectate astfel încât să permită instalarea ulterioară a tehnologiilor solare, prin luarea în considerare a orientării, formei și suprafeței acoperișurilor, precum și a potențialului solar al amplasamentului. Sunt prevăzute excepții pentru anumite clădiri protejate, monumente și imobile abandonate sau propuse spre demolare.
Pașaport de renovare și plan național pentru clădiri
Proiectul introduce pașaportul de renovare energetică, document care va indica etapele necesare pentru renovarea aprofundată a unei clădiri. Acesta va fi întocmit de auditorii energetici pentru clădirile pentru care se realizează audit energetic, iar în cazul celor supuse doar certificării energetice va putea fi elaborat la solicitarea proprietarului sau administratorului.
Este prevăzută și elaborarea Planului național de renovare a clădirilor, care trebuie transmis Comisiei Europene până la 31 decembrie 2026. Documentul va stabili obiective pentru anii 2030, 2040 și 2050, măsurile de renovare a fondului construit, necesarul de investiții și sursele de finanțare, urmărind transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050.
Registru digital și ghișee unice
Ministerul Dezvoltării va realiza și gestiona Registrul Național Digital al Clădirilor, care va centraliza informații privind performanța energetică, certificatele energetice, auditurile, consumurile de energie, emisiile și sistemele tehnice ale clădirilor.
Proprietarii, chiriașii și administratorii vor avea dreptul de acces direct și gratuit la datele privind clădirile pe care le dețin, închiriază sau administrează, cu respectarea regulilor privind protecția datelor.
Proiectul extinde și atribuțiile rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, care va oferi consiliere tehnică și informații privind soluțiile și finanțarea renovărilor. Acoperirea rețelei va trebui să respecte criterii precum existența unui ghișeu la 80.000 de locuitori sau la nivelul fiecărui județ.
Finanțarea renovărilor și protecția chiriașilor
Noile măsuri prevăd obligativitatea autorităților publice competente de a se asigura că băncile, alte instituții financiare și investitorii au acces la informații actualizate privind posibilitățile de participare la finanțarea lucrărilor privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, inclusiv programe naționale și europene de sprijin, fonduri dedicate și scheme de garantare.
Sunt prevăzute și măsuri pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale lucrătorilor din construcții, prin programe de formare și parteneriate între instituții de învățământ, organizații profesionale și companii.
În același timp, autoritățile vor trebui să adopte măsuri pentru prevenirea majorării excesive a chiriilor și a evacuării gospodăriilor vulnerabile ca urmare a renovărilor energetice. Printre soluțiile posibile se numără reglementarea majorărilor de chirie după renovare, sprijinul financiar pentru chiriași și consultarea acestora înaintea lucrărilor.
Verificări mai stricte pentru certificatele energetice
Proiectul modifică și regulile privind certificatele de performanță energetică.
Clasa A va include clădirile cu emisii zero, iar clasa G va corespunde imobilelor cu cele mai slabe performanțe energetice din fondul național. Actualizarea claselor se va putea realiza până cel târziu la 31 decembrie 2029.
Sunt introduse și inspecții periodice pentru sistemele tehnice cu putere nominală utilă de peste 70 kW: cel puțin o dată la cinci ani pentru cele cu puteri între 70 și 290 kW și o dată la trei ani pentru cele de peste 290 kW.
Inspectoratul de Stat în Construcții va verifica validitatea certificatelor și va realiza controale prin sondaj asupra documentelor încărcate în Registrul Național Digital al Clădirilor, inclusiv asupra a minimum 10% din certificatele energetice selectate pentru verificare în teren. Proiectul prevede și sancțiuni pentru nerespectarea noilor obligații.
Descărcați aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2026
