Europarlamentarul Siegfried Mureșan
România ar putea beneficia de o alocare de 66 de miliarde de euro în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, față de 60 de miliarde de euro în propunerea inițială a Comisiei Europene, potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan. Parlamentul European solicită o majorare cu 10% a viitorului buget al UE față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual 2028–2034, a susținut, în cadrul reuniunii externe a Grupului PPE dedicată viitorului politicii de coeziune, că noul buget trebuie să finanțeze atât noile priorități europene, precum securitatea, apărarea și competitivitatea, cât și politicile tradiționale, în special politica agricolă comună și politica de coeziune.
Adoptarea cât mai rapidă a viitorului buget este importantă pentru ca autoritățile naționale, județene și locale să aibă timp să pregătească proiectele și absorbția fondurilor europene pentru următorul exercițiu financiar.
Fondurile europene trebuie să susțină și proiectele tradiționale
Mureșan susține că politica de coeziune trebuie modernizată, fără ca proiectele tradiționale să fie înlocuite de noile priorități ale Uniunii Europene.
Până în prezent, România a contribuit cu 38 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene și a absorbit 116 miliarde de euro.
În noua politică de coeziune, Mureșan vede posibilă finanțarea unor proiecte de infrastructură, a investițiilor în competitivitate și politică industrială, precum și a proiectelor cu utilizare duală, civilă și militară.
Un exemplu concret invocat în acest context este proiectul metroului din Cluj-Napoca, pentru care autoritățile au obținut o finanțare europeană de 300 de milioane de euro. Acesta este un exemplu de investiție de infrastructură care nu ar fi fost posibilă fără fondurile europene și fără cooperarea dintre autoritățile locale, Guvern, Comisia Europeană și Parlamentul European.
Vocea primarilor, a președinților de consilii județene și a președinților de regiuni trebuie să fie mai puternică în elaborarea viitorului buget european. O implicare mai mare a autorităților locale și regionale ar trebui să conducă la proiecte mai relevante pentru comunități și la o absorbție mai rapidă a fondurilor.
Prioritățile de finanțare ar trebui stabilite ținând cont de nevoile concrete ale județelor și regiunilor, nu doar de obiectivele stabilite la nivel european.
În acest context, Siegfried Mureșan a indicat inclusiv situația județelor din estul României, aflate în proximitatea frontierei cu Ucraina, unde investițiile în infrastructură au atât o importanță locală, cât și una europeană.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2026
