La o lună și câteva zile de la intrarea în vigoare a Codului Urbanismului, deputatul PSD Chirilă Virgil Alin a înaintat o propunere de modificare a acestor prevederi (atașată la finalul știrii).
Această propunere, susține inițiatorul său, urmărește simplificarea unor proceduri de autorizare, clarificarea modului de calcul al procentului de ocupare a terenului (POT), reducerea circuitului de avizare pentru modificările de teme și reorganizarea regimului contravențional.
Inițiatorul propune, de asemenea, eliminarea din Codul a reglementărilor speciale privind așezările informale și introducerea unor reguli mai flexibile pentru regenerarea urbană.
POT ar urma să fie calculat doar prin raportare la construcție
Propunerea urmărește revenirea la principiul potrivit căruia acest indicator se calculează prin raportarea suprafeței construite, respectiv a amprentei la sol a clădirii, la suprafața parcelei de teren.
Inițiatorul arată că reglementarea actuală extinde calculul POT și la o serie de amenajări exterioare, precum alei de acces, trotuare de protecție, parcaje sau locuri de garare neacoperite, piscine exterioare, terenuri de sport, locuri de joacă, mobilier urban și împrejmuiri.
Includerea acestor elemente poate diminua artificial suprafața disponibilă pentru construirea unei clădiri și poate transforma o parcelă care respectă indicatorii urbanistici într-una neconstruibilă sau excesivă de restrictivă.
Va fi facuta infrastructura pentru un mare ansamblu imobiliar
Regenerarea urbană, fără un nou PUZ dacă reglementările nu se schimbă
Parlamentarul propune și reguli noi pentru operațiunile de regenerare urbană. Programul local de regenerare urbană ar urma să fie principalul instrument pentru declanșarea și coordonarea intervențiilor.
Dacă lucrările se încadrează în reglementările urbanistice deja aprobate și nu determină modificarea acestora, nu ar mai fi obligatorie elaborarea unei noi documente de urbanism.
O documentație suplimentară ar urma să fie necesară numai atunci când intervenția modifică funcțiuni, indicatori urbanistici, configurația rețelei stradale, regimul de construire sau alte reglementări existente.
Inițiatorul noii propuneri argumentează că această abordare poate fi relevantă în special pentru investițiile publice și private ce pot fi finanțate din fonduri europene, unde ar introduce etape suplimentare ce generează întârzieri și costuri.
Construirea în fronturi existente, fără o nouă documentație de urbanism
O altă modificare vizează parcelele libere aflate în fronturi construite preexistente. Documentația tehnică pentru autorizarea construirii ar putea fi întocmită fără elaborarea unei noi documentații de urbanism atunci când clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat.
Inițiatorul noului proiect legislativ dă ca exemplu o parcelă liberă situată între două construcții P+1. În cazul în care se solicită construirea unei clădiri P+1, existența unui front construit cu același regim de înălțime ar putea fi suficientă pentru stabilitatea reperului urbanistic, fără parcurgerea unei etape suplimentare.
Certificatul de urbanism și documentația tehnică pentru autorizare rămân necesare, iar construcția trebuie să respecte în continuare reglementările urbanistice aplicabile.
Primarii și președinții de consilii județene vor putea lucra prin împuterniciți
Inițiatorul proiectului de modificare a CATUC spune că urmărește și asigurarea continuității administrative prin posibilitatea exercitării prin împuternicit a unor competențe care aparțin primarului, primarului general sau președintelui consiliului județean.
Astfel, avizul de inițiere a PUZ ar putea fi aprobat prin împuternicit, iar PUD ar putea fi aprobat, de asemenea, prin împuternicit. În cazul PUD este menținut termenul de maximum 15 zile calendaristice de la emiterea avizului arhitectului-șef.
Aceeași regulă este extinsă la semnarea certificatelor de urbanism pentru operațiuni cadastrale, pentru construirea și desființare de clădiri și amenajări și pentru lucrările de inginerie.
Certificatele ar putea fi semnate olograf sau electronic de autoritatea competentă ori de împuternicit, împreună cu ceilalți responsabili prevăzuți de lege.
Modificările de temă nu vor mai impune automat reluarea tuturor avizelor
Noua procedură ar introduce o analiză tehnică înainte de solicitarea unor noi avize și acorduri. Structura de specialitate a autorităților va trebui să analizeze obiectul, natura și impactul modificării și să identifice autoritățile ale căror competențe sau condițiile de avizare sunt afectate.
Ulterior, solicitantului îi vor fi comunicate doar punctele de vedere, avizele și acordurile care trebuie obținute pentru modificarea respectivă. Documentele inițiale nu sunt afectate de schimbarea temei, acestea se mențin și nu vor mai trebui solicitate din nou.
Inițiatorul susține că actuala formulare poate conduce, în practică, la reluarea circuitului de avizare chiar și atunci când modificarea de temă nu are nicio legătură cu condițiile care au stat la baza emiterii unor avize inițiale. Pentru proiectele de amploare, cu multe avize obținute în etapa inițială, reluarea acestui circuit poate produce întârzieri și blocaje administrative.
Simpla calitate de primar sau președinte al consiliului județean nu ar trebui să atragă automat răspunderea pentru o faptă tehnică
Propunerea reorganizează și regimul contravențional. Articolele 144 și 357 sunt abrogate, iar principalele prevederi privind contravențiile și sancțiunile sunt reunite în articolul 570.
Faptele sunt împărțite în două mari categorii:
* contravențiile săvârșite de personal de specialitate din autorități și instituții publice și
* cele săvârșite de celelalte persoane implicate în procesul de construire, de la investitori și dezvoltatori până la proiectanți, verificatori, antreprenori, executanți și ceilalți specialiști.
Propunerea introduce un principiu clar: răspunderea trebuie să aparțină persoanei care avea efectiv atribuția de îndeplinire a activității pentru care s-a produs abaterea.
Inițiatorul consideră că simpla calitate de primar sau președinte al consiliului județean nu ar trebui să atragă automat răspunderea pentru o faptă tehnică realizată de altă persoană din aparatul de specialitate. Răspunderea ar urma să fie stabilită pentru persoana care avea efectiv obligația legală sau profesională încălcată.
În noua formă propusă, contravențiile săvârșite de personalul autorităților sunt sancționate cu amenzi între 1.000 și 3.000 de lei.
Pentru celelalte contravenții, amenzile sunt de 25.000-50.000 de lei pentru executarea lucrărilor fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației, 10.000-25.000 de lei pentru anumite încălcări privind proiectarea și execuția și 5.000-10.000 de lei pentru celelalte fapte de Cod. Aplicarea amenzii nu înlătură obligații privind oprirea lucrărilor, remedierea neconformităților sau intrarea în legalitate, după caz.
Descarcati aici
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 7/octombrie 2026
