Economia României se află sub presiune, dar construcțiile și investițiile în infrastructură finanțate din fonduri europene reprezintă una dintre puținele zone care continuă să susțină activitatea economică, arată raportul BERD „Regional Economic Prospects”, din septembrie 2026
Problema pentru perioada următoare este dacă acest sprijin poate fi menținut în condițiile consolidării fiscale și ale unei posibile reduceri a investițiilor publice.
În același timp, criza energetică și seceta din 2026 arată că viitoarele investiții în infrastructură trebuie să țină cont tot mai mult de reziliența climatică, securitatea energetică și interconectarea sistemelor de transport și energie.
Datele prezentate de raportul BERD arată că PIB-ul real al României s-a redus cu 0,8% în primul semestru din 2026, după o scădere puternică a activității economice în ultimul trimestru din 2025.
Contracția economică a fost determinată în principal de scăderea cu 4,6% a producției industriale, de reducerea activității din servicii și de diminuarea vânzărilor cu amănuntul. În schimb, sectorul construcțiilor a înregistrat creștere, iar BERD leagă această evoluție direct de derularea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene.
Evoluția sectorului construcțiilor este cu atât mai relevantă cu cât aceasta se produce într-un moment în care cererea internă și activitatea industrială sunt afectate de consolidarea fiscală și de inflația ridicată.
Raportul indică însă și o posibilă schimbare de perspectivă.
Pentru 2027, prognoza de creștere economică este de 1,8%, dar aceasta este realizată în condițiile unei probabile scăderi a investițiilor publice.
BERD estimează o scădere de 0,2% a economiei în 2026
Pentru întregul an 2026, BERD estimează că economia României se va contracta cu 0,2%, urmând să revină pe creștere în 2027, cu un avans estimat la 1,8%.
O revenire a cererii populației, finalizarea investițiilor finanțate din fonduri europene și o recuperare moderată a exporturilor ar putea permite reluarea creșterii economice în a doua parte a anului.
Perspectivele rămân însă dependente de mai mulți factori, între care politica fiscală, prețurile energiei și evoluția cererii externe.
Inflația rămâne cea mai ridicată din UE
Unul dintre principalele obstacole pentru economia României este inflația.
Inflația a urcat la 9,7% în mai 2026, după care a coborât la 6,3% în august. Chiar și după această reducere, România avea în august cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.
BERD avertizează că deprecierea monedei față de euro, combinată cu prețuri mai ridicate la energie, poate prelungi presiunile inflaționiste.
În paralel cu încetinirea economiei, România a început consolidarea fiscală.
După ce deficitul administrației publice a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, deficitul nominal din perioada ianuarie-iulie 2026 a fost cu mai mic 37% decât în aceeași perioadă a anului precedent.
BERD consideră că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 este realizabilă.
România este afectată și de șocul prețurilor internaționale la energie.
La nivelul regiunilor analizate de BERD, prețurile importurilor de motorină, kerosen și alte produse petroliere medii și grele au crescut cu 71% între ianuarie și aprilie 2026, în timp ce prețurile benzinei și ale altor distilate ușoare au crescut cu 54%, iar cele ale țițeiului cu 62%. România se numără printre țările incluse în analiza importurilor de produse rafinate.
Prețurile ridicate ale combustibililor au implicații directe pentru activitățile cu consum intensiv de transport și energie, inclusiv construcțiile și infrastructura.
Seceta de pe Dunăre afectează energia și transporturile
Un capitol distinct al raportului BERD este dedicat secetei din 2026 și impactului acesteia asupra Dunării.
În august, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.350 – 1.600 m³/s, cu circa 59 – 65% sub media multianuală pentru luna august, de 3.900 m³/s.
Nivelul extrem de scăzut al apei a afectat simultan producția de energie, răcirea centralelor, navigația și transportul de mărfuri.
În cazul României, nivelurile scăzute ale Dunării au afectat și răcirea centralei nucleare de la Cernavodă, care asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de electricitate a țării. Pentru compensarea reducerii producției dependente de apă, producția pe gaze și cărbune a crescut, iar importurile de energie au contribuit la echilibrarea sistemului.
Electricitatea s-a scumpit cu 93% într-un an
Șocul hidrologic s-a transmis rapid în piața de energie.
În România, prețul mediu al energiei electrice pe piața day-ahead a ajuns în august 2026 la 151,1 euro/MWh, față de 78,3 euro/MWh în august 2025.
Creșterea anuală a fost astfel de 93,1%, iar față de iulie 2026 prețul a fost mai mare cu 24,8%.
BERD estimează că producția suplimentară pe gaze utilizată pentru compensarea deficitului de producție hidro și nucleară a generat în România aproximativ 46 milioane de euro în costuri suplimentare cu combustibilul și certificatele de carbon, fără costurile suplimentare asociate producției pe cărbune și operării centralelor.
Nivelul scăzut al Dunării a redus semnificativ capacitatea de transport fluvial. Restricțiile de pescaj au obligat navele să opereze cu încărcături mult diminuate, în unele sectoare sub o treime din capacitatea normală.
În România și Bulgaria, navigația a continuat, dar restricțiile din anumite zone au redus capacitatea coridorului. Aceste perturbări au încurajat transferul unor fluxuri de marfă către transportul rutier și feroviar.
Insolvențele cresc în construcțiile europene
În statele UE numărul declarațiilor de faliment din 2025 a fost cu 4,7% peste media perioadei 2021-2024, iar creșterile au fost mai pronunțate în transport, IT&C, retail, industrie și construcții.
În cazul construcțiilor, presiunea este asociată inclusiv cu costurile mai ridicate de finanțare, în timp ce cererea slabă și diminuarea rezervelor financiare afectează în special sectoarele orientate către consum.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2026
