Pentru prima dată, urmărirea comportării construcțiilor în timp primește un tratament unitar în legislația primară, prin articolul 550, cu 24 de alineate, completat de articolul 551, dedicat graficului de monitorizare. Ce trebuie să conțină efectiv proiectul tehnic, ce document nou întocmește executantul specializat și cine răspunde, la fiecare pas, pentru conținutul lor?
Sixense România, companie specializată exclusiv în acest domeniu, cu 15 ani de activitate pe piața locală, explică pe larg principalele modificări, ce trebuie să știe proiectanții și executanții și ce mai rămâne de clarificat.
Programul de urmărire, parte obligatorie a proiectului tehnic
Art. 508 alin. (2) lit. i) și m) stabilesc programul, respectiv proiectul de urmărire a comportării în timp ca parte obligatorie a proiectului tehnic, nu ca anexă adăugată ulterior. Noutatea nu este obligația în sine, ci ce înseamnă ea în practică pentru proiectant.
Un program de urmărire scris corect trebuie să conțină, concret: ce mărimi structurale sau geotehnice se urmăresc, pragurile de atenționare, de avertizare și de alarmare, cele trei niveluri definite în P130-2025, precum și precizia și frecvența măsurătorilor, corelate cu stadiile fizice ale lucrării. Proiectantul stabilește ce se urmărește și de ce, pe baza calculului structurii, nu după un tipar general valabil pentru orice proiect.
Fără acest nivel de detaliu, programul de urmărire rămâne o rubrică formală în proiectul tehnic, completată pentru conformitate, nu pentru scopul ei real.
Nivelul de precizie, obligație explicită a proiectantului
Proiectantul are acum obligația să precizeze nivelul de precizie vizat al urmăririi. Normativul P130-2025 vorbește deja despre precizia măsurătorilor. Noutatea adusă de CATUC este că această obligație revine acum explicit proiectantului, prin lege, nu doar printr-o recomandare tehnică.
Consecința practică se vede direct în caietele de sarcini. Dacă proiectul indică ce precizie este necesară pentru monitorizarea unei structuri, oferta unui executant nu se mai poate construi doar pe preț. O cerință de precizie bine formulată într-un caiet de sarcini specifică ordinul de mărime al preciziei cerute pentru fiecare tip de măsurătoare și modul în care executantul trebuie să demonstreze că echipamentul și procedura propuse o pot atinge. Fără acest reper, comparația între oferte rămâne una între prețuri, nu între capacități tehnice.
Proiectul de monitorizare, document separat al executantului
Pentru CC3 și CC4 (fostele categorii de importanță B și A), urmărirea specială devine obligatorie prin lege, iar proiectantul o prevede în proiect. Diferența față de urmărirea curentă, care se bazează în principal pe observare directă, rămâne esențială: urmărirea specială presupune măsurare instrumentală, înregistrare și interpretare sistematică a parametrilor.
Pentru aceste cazuri, art. 550 alin. (15) introduce o obligație nouă: executantul specializat trebuie să întocmească un proiect tehnologic de monitorizare, separat de programul proiectantului, și să îl supună aprobării acestuia. Documentul detaliază metoda de lucru, echipamentele și amplasarea instrumentației.
Practic, avem doi autori, două documente și două răspunderi distincte. Programul proiectantului rămâne documentul de bază, legitim și necesar. Însă monitorizarea primește acum un document tehnic propriu, alături de acest program, nu în locul lui.
Cine face investigațiile din urmărirea specială
Investigațiile realizate în cadrul urmăririi speciale trebuie efectuate de laboratoare autorizate ISC, pe profilul tehnic corespunzător. Nu este o clarificare nouă, obligația există deja, în definiția investigației din Normativul P130-2025 și în HG 808/2005. Problema reală nu este lipsa reglementării, ci aplicarea ei în caietele de sarcini, unde cerința de autorizare ISC nu apare întotdeauna explicit și, ca atare, nu este întotdeauna verificată.
Întrebarea rămasă deschisă: cine centralizează, la lucrările mari
Rămâne o întrebare practică la care CATUC nu dă încă un răspuns clar: cum se aplică art. 550 alin. (15) pe lucrările mari, unde execuția este fragmentată între mai mulți executanți. Nu este clar cine centralizează proiectele tehnologice de monitorizare atunci când sunt mai multe și cine verifică, la final, coerența lor cu programul unic al proiectantului. La asta se adaugă o realitate de piață: nu toți cei care fac astăzi monitorizare au competențele necesare pentru a întocmi un proiect tehnologic de monitorizare la acest nivel de detaliu.
La toate acestea se adaugă un risc direct. Art. 465-466 stabilesc atribuțiile de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții asupra respectării obligațiilor de urmărire a comportării în timp, iar art. 570-571 introduc un regim de sancțiuni explicit pentru neexecutarea urmăririi la construcțiile din CC3 și CC4, pentru necompletarea sau nepăstrarea cărții tehnice și pentru neexecutarea lucrărilor de reparații dispuse în urma constatărilor din urmărire. Amenzile sunt între 20.000 și 50.000 de lei, iar constatarea contravenției se poate face în termen de prescripție de 5 ani de la data săvârșirii faptei. Pentru un proiectant sau un executant, combinația dintre controlul activ al ISC și termenul lung de prescripție schimbă miza unui document incomplet, dintr-un detaliu administrativ – într-un risc care poate fi constatat ani mai târziu.
Sixense România activează de 15 ani exclusiv în domeniul urmăririi comportării construcțiilor în timp, cu o echipă de 40 de specialiști, cu birouri în București și Cluj și statutul de laborator autorizat de analize și încercări în construcții, prin autorizația ISC nr. 4036/2023. Compania face parte din Sixense Group, ceea ce îi asigură acces la soluții validate deja pe proiecte majore din Europa, inclusiv contribuția, alături de Imperial College London, la ghidul de referință CIRIA C805, dedicat utilizării InSAR și observației Pământului în proiecte de infrastructură.
Pentru Sixense România, noile prevederi confirmă o direcție pe care compania o susține de ani buni: datele din monitorizare devin utile abia atunci când sunt integrate în decizii reale, nu păstrate în rapoarte arhivate. Din această perspectivă, CATUC nu impune o schimbare bruscă de abordare, ci aduce un temei legal pentru o practică deja consolidată.