Conectarea Timișoarei cu Belgradul prin infrastructură rutieră și feroviară, dar și valorificarea potențialului Dunării și al Canalului Bega, au fost principalele teme discutate vineri la Timișoara de oficialii români și sârbi din domeniul transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat atât proiecte aflate deja în pregătire pe partea română, cât și pașii care mai trebuie făcuți pentru ca legăturile transfrontaliere să devină funcționale.
În primul rând, a fost discutată conexiunea rutieră de mare viteză Timișoara – Moravița – Belgrad. În România, proiectul Timișoara – Moravița (73 km) este deja în procedură de atribuire pentru primele două tronsoane. Pentru ca această conexiune să fie completă, este însă nevoie ca și Serbia să avanseze partea sa și, mai ales, să ratifice Acordul interguvernamental semnat la Timișoara în 2022.
România și-a îndeplinit deja procedurile interne, a explicat Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Potrivit datelor analizate de ARENA Construcțiilor, licitațiile pentru primele două tronsoane ale autostrăzii Timișoara – Moravița, tronsonul 1 (Remetea Mare) – Jebel și tronsonul 2 Jebel – Moravița, au fost lansate în licitație în lunile septembrie – octombrie ale anului 2024.
Până la final de februarie 2025 au fost depuse și ofertele constructorilor. Însă, procedura de achiziție publică a fost lansată cu o condiție clară: contractul va putea fi semnat doar după asigurarea finanțării lucrărilor, fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene nerambursabile. Până la ora actuală a fost ales constructorul pentru lotul 2, dar încă nu a fost semnat contractul. Iar pentru lotul 1, nu a fost depășită etapa evaluării ofertelor.
„În următoarele săptămâni, echipele tehnice bilaterale vor purta discuții pentru actualizarea și adaptarea tehnică a cadrului juridic la realitățile din teren”, a transmis Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor.
Managerul de contract a descalificat oferta unui constructor pentru un mare contract rutier
Discuțiile oficialilor au vizat și reluarea trenurilor de călători între Timișoara și Belgrad, prin Moravița și Vârșeț. Este un serviciu suspendat de ani de zile, care poate fi readus în funcțiune dacă sunt rezolvate rapid ultimele aspecte tehnice și procedurale dintre operatorii feroviari. Conexiunea feroviară are o importanță strategică, fiind parte din coridorul european Rin – Dunăre.
Dunărea este o altă legătură esențială între cele două țări. Nivelurile foarte scăzute din această perioadă arată cât de important este să existe un dialog permanent și o coordonare pentru menținerea navigabilității și pentru protejarea transportului fluvial și a economiilor de pe ambele maluri.
Un alt obiectiv important pentru Timișoara este valorificarea Canalului Bega și a rolului pe care acesta îl poate avea în conectarea regiunii. România susține un nou acord bilateral pentru Canalul Bega, reluarea navigației comerciale și dezvoltarea unor proiecte comune cu Serbia. Sunt proiecte care pot beneficia de fonduri europene și care pot transforma Bega într-o verigă importantă între Timișoara, Serbia și rețeaua europeană de transport.
După întâlnirea cu omologii săi din Serbia, Horațiu Cosma a transmis: „Modernizarea infrastructurii de transport nu înseamnă doar drumuri și căi ferate. Înseamnă legături mai rapide între oameni, mai multe oportunități pentru economie, turism și comerț și, în final, o regiune mai puternică.
Avem proiecte comune importante și avem la dispoziție inclusiv instrumente europene de finanțare transfrontalieră. Acum trebuie să accelerăm.
Timișoara poate deveni una dintre marile porți de legătură dintre România, Serbia și Europa Centrală. Iar acest lucru trebuie să se vadă în proiecte concrete, în șantiere și în trenuri care circulă din nou între Timișoara și Belgrad”.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
