Autostrada Sibiu–Pitești a făcut un pas important spre deblocarea completă a lucrărilor de construire pe cele mai dificile secțiuni ale sale: documentația necesară pentru revizuirea acordului de mediu pentru secțiunile montane grele ale Autostrăzii Sibiu – Pitești a fost depusă de CNAIR, potrivit lui Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
„Este un pas esențial pentru a putea emite, la Ministerul Transporturilor, ultimele autorizații de construire pentru secțiunile din Valea Oltului, Valea Băiașului și Valea Topologului”, a transmis acesta.
Secțiunile 2 și 3 bat pasul pe loc de doi ani
Șantierul montan este încă departe de a funcționa la capacitate maximă.
În prima jumătate a anului, constructorii de pe secțiunile 2 și 3 nu au putut lucra pe întreaga lungime a celor 68,7 kilometri, ci doar pe sectoarele pentru care au fost emise autorizații de construire.
Pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu, ordinul de începere a fost dat în iulie 2022. Prima autorizație de construire pentru un sector al autostrăzii a fost emisă în aprilie 2024, pentru circa un kilometru. În iulie 2025 au urmat autorizații pentru un alt sector, pentru viaducte și pentru etapa I a tunelului Robești, iar în decembrie 2025 au fost autorizate noi porțiuni, inclusiv un sector de circa 1,7 kilometri și două viaducte.
Pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni, ordinul de începere a fost dat în februarie 2023. Și aici autorizațiile au venit etapizat: prima, în decembrie 2024, pentru tronsonul km 59+800 – km 71+500, iar cea de-a doua, în aprilie 2025, pentru tronsonul km 46+400 – km 58+460. Pentru restul traseului, emiterea autorizațiilor este condiționată de revizuirea acordului de mediu și de realizarea unor exproprieri suplimentare.
Constructorii au primit ordinele de începere cu ani în urmă, dar nu au primit și accesul autorizat pe întreaga lungime a șantierelor.
Astfel, pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu, lungă de 31,33 kilometri, stadiul fizic a crescut de la 7,78% la începutul lunii ianuarie la 12,14% la 1 iulie 2026.
Pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni, cu o lungime de 37,4 kilometri, progresul a fost de la 11,58% la 14,61%.
Aproape 100 de unitati locative, intr˗un viitor proiect rezidential
De ce este nevoie de un nou acord de mediu?
În timpul investigațiilor efectuate în teren după contractarea lucrărilor, studiile topografice și geotehnice au identificat zone cu potențial de instabilitate și alunecări de teren. Aceste probleme au impus modificarea unor soluții tehnice și intervenții suplimentare pentru stabilizarea versanților.
Pentru realizarea acestora trebuie ocupate, printre altele, noi terenuri forestiere. Însă, unele dintre suprafețele necesare se află în arii naturale protejate.
În februarie 2026, Guvernul a intervenit printr-o ordonanță de urgență pentru a permite realizarea lucrărilor Autostrăzii Sibiu–Pitești și în anumite zone din Parcul Național Cozia și din aria protejată Pădurea Călinești–Brezoi. Actul normativ a permis, în condițiile stabilite de acesta, scoaterea din fondul forestier și ocuparea terenurilor necesare modificării proiectului.
Notificarea transmisă pentru revizuirea acordului de mediu prevede, pentru secțiunile 2 și 3, ocuparea suplimentară a circa 291,68 hectare, dintre care 17,72 hectare în arii naturale protejate, precum și scoaterea suplimentară din fondul forestier a aproximativ 125,49 hectare, dintre care 17,42 hectare în arii naturale protejate. Sunt prevăzute, de asemenea, modificări ale mai multor tuneluri, viaducte, poduri, pasaje, lucrări de consolidare și lucrări hidrotehnice, precum și relocări de drumuri și rețele.
Șantierul avansează acolo unde există autorizații
Odată autorizate integral, constructorii vor putea lucra pe întreaga lungime a celor două secțiuni montane, fiecare cu o valoare de peste 1 miliard de euro.
În următoarele săptămâni se va derula procedura legală de revizuire a acordului de mediu: evaluarea în comisiile tehnice, dezbaterea publică și emiterea acordului revizuit.
„Suntem într-un dialog permanent cu colegii de la Ministerul Mediului pentru ca această etapă să fie parcursă cât mai rapid și cât mai eficient”, spune Horațiu Cosma.
Între timp, pe șantier, lucrările avansează pe sectoarele deja autorizate.
La tunelul Poiana, cel mai lung tunel al proiectului, cu o lungime de aproximativ 1,7 km, constructorul face ultimele pregătiri la portalul dinspre Sibiu. La începutul lunii septembrie este programat transportul „cârtiței” care va săpa tunelul.
Se produc deja inelele prefabricate care vor susține pereții tunelului, se avansează la viaducte și la producția grinzilor de beton.
Pe Valea Oltului se lucrează în continuare la tunelurile Balota, Robești și Boița, iar la Boița se împing structurile metalice pe unul dintre cele mai spectaculoase viaducte ale proiectului, cu o înălțime de peste 50 de metri.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie – august 2026
