Cu 1.300 de muncitori și 530 de utilaje constructorii italieni și români lucrează pe sectoarele din sectiunea Cornetu – Tigveni pentru care a primit Autorizații de Construire (aproximativ 30% din șantier).
Stadiul fizic pe secțiunea 3 a Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești se apropie de 15%.
Antreprenorii Webuild SPA – Tancrad lucrează la amenajări drumuri de acces, relocări de utilități, excavații și umpluturi, consolidări ziduri de sprijin, dar și la mai multe structuri.
Extinderea fronturilor de lucru depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu.
”Pentru aceasta, constructorul trebuie să finalizeze și să depună documentația necesară — demers pe care îl așteptăm în cel mai scurt timp. Ulterior, va fi esențial ca instituțiile din subordinea Ministerului Mediului să analizeze și să emită acordul cu celeritate, pentru ca Ministerul Transporturilor să poată elibera Autorizațiile de Construire pe întregul șantier”, a explicat directorul general CNAIR, Cristian Pistol.
Pe traseul Secțiunii 3, în lungime de 37,4 km, se vor construi: un tunel, 55 de structuri (viaducte și poduri), două noduri rutiere.
Se lucrează acum la 15 poduri, care sunt în diverse faze de execuție (armare, betonare, cofrare placă de suprabetonare, instalare aparate de reazem, așternere hidroizolație, asamblare tablier metalic), iar stadiile fizice sunt cuprinse între 50% și 92%.
La ecoductul Călinești, unde stadiul fizic a ajuns la 56%, se efectuează lucrări de excavare, armare, betonare și hidroizolație.
La tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România (1.780 m), se fac în continuare lucrări pregătitoare pentru platforma pe care se va monta instalația TBM (Tunnel Boring Machine).
În urma analizelor geotehnice, constructorul a decis să înceapă forarea tunelului Poiana dinspre capătul Sibiu.
Contractul pentru construcția secțiunii Cornetu-Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport.
Secțiunile 2 și 3 ale autostrăzii Sibiu-Pitești formează tronsonul care va traversa efectiv Carpații, asigurând astfel circulația continuă pe Coridorul Pan-European 4, care tranzitează România, de la Constanța la punctul de trecere al frontierei de la Nădlac.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iulie – august 2026
