arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE
Accesul la modele digitale facilitează înțelegerea proiectului inclusiv pentru utilizatorii care nu sunt familiarizați cu documentația tehnică, a arătat arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE, cu ocazia lansării BIMtess, noua divizie specializată în consultanță BIM.
”Din experiența proiectelor complexe pe care le-am coordonat în ultimii ani, am înțeles că una dintre cele mai mari provocări ale industriei este lipsa unor procese clare și a unei colaborări eficiente între actorii implicați. BIMtess s-a născut tocmai din această nevoie”, a subliniat doamna Șoaita.
Beneficiarul devine parte activă a proiectului
Unul dintre principalele avantaje ale metodologiei BIM este implicarea beneficiarului încă din fazele incipiente ale proiectului.
Potrivit fondatoarei TESSERACT ARCHITECTURE, atunci când beneficiarul cunoaște metodologia și intră în acest proces încă de la început, întregul proces devine mult mai transparent, atât din partea proiectanților, cât și în ceea ce privește utilizarea acestui tip de metodologie.
De asemenea, beneficiarul participă mult mai activ, deoarece poate urmări mai ușor fluxurile de lucru.
„Pot să vă dau un exemplu foarte simplu, legat de personalul medical. Cei mai mulți dintre ei nu știu să citească planșele tehnice și, uneori, am avut discuții în care aprobau planșele, iar apoi, când clădirea era construită, spuneau: «Oh, nu am văzut asta în planșe».” Acum este mult mai ușor, deoarece, arătându-le direct și implicându-i în mod direct în acest proces, devin mult mai conștienți de întregul proces”, a precizat Raluca Șoaita.
Un mod mai inteligent de a proiecta, ordona, construi și administra clădirile
În piața din România nu există foarte multă experiență, acest lucru fiind observabil prin faptul că există numeroase solicitări de consultanță din partea autorităților contractante, ministerelor sau instituțiilor.
„Noi nu vedem metodologia BIM ca pe un strat în plus de complexitate, ci ca pe un instrument care reduce complexitatea. Nu îl vedem ca pe o obligație formală, ci ca pe un mod mai inteligent de a proiecta, ordona, construi și administra clădirile. Iar într-o piață în care proiectele devin tot mai tehnice, tot mai interdependente și tot mai sensibile la timp, cost și risc, credem că această abordare nu mai este una opțională, ci una foarte necesară”, a mai declarat doamna Șoaita.
Finanțarea și expertiza: obstacolele adoptării BIM în România
Una dintre cele mai mari provocări în implementarea BIM în România este finanțarea acestor servicii și lipsa expertizei în rândul beneficiarilor, spune arh. Raluca Șoaita.
Astfel, este important ca autoritățile din România să înțeleagă nevoia de finanțare și să înțeleagă că și în domeniul sănătății acest lucru aduce beneficii.
De asemenea, este esențial ca autoritățile să estimeze și să prevadă bugetul încă de la început. Lipsa de expertiză înseamnă și lipsa conștientizării nevoii și a înțelegerii beneficiilor pe care le aduce.
Utilizarea BIM presupune un efort suplimentar încă din etapa de proiectare, însă reduce semnificativ problemele apărute ulterior în execuție.
„Atunci când realizăm modelarea pentru a o folosi ulterior și în managementul clădirii, timpul necesar se dublează comparativ cu proiectarea fără utilizarea acestei metode. Dar, folosind această metodologie în timpul proiectării, timpul în care echipa noastră trebuie să fie implicată pe perioada construcției se reduce. Apar mai puține erori și nu mai este nevoie să fim atât de des prezenți pe șantier”, a mai explicat arh. Raluca Șoaita.
Standardele BIM evoluează către colaborare și AI
Standardele BIM evoluează către un model bazat pe colaborare și integrarea inteligenței artificiale, potrivit lui Lazlo Tudor, managing director Consoft.
Viitoarea versiune a standardului internațional ISO 19650 mută accentul de la simpla livrare a proiectelor la generarea și actualizarea continuă a informațiilor pe întreg ciclul de viață al unei construcții. Totodată, beneficiarul capătă un rol mai activ, fiind implicat atât în definirea cerințelor, cât și în procesul decizional, și nu doar în recepționarea proiectului final.
O altă noutate este introducerea conceptelor legate de inteligența artificială.
„Standardul prevede că cerințele de informații trebuie formulate astfel încât să fie citibile nu doar de oameni, ci și de mașini. Deci de ce este important acest lucru? Pentru că pune bazele introducerii acestor tehnologii noi în interpretarea, înțelegerea informațiilor, a proiectelor și, la urmă-urmei, posibilitatea de a verifica și de a coordona aceste informații fără om. Adică, eliminarea factorului uman care, după cum știm, este cel mai responsabil pentru majoritatea erorilor din construcții”, a precizat Lazlo Tudor.
***
Cu peste 1,5 milioane de metri pătrați de spații medicale proiecte a fost implicată, Tesseract Architecture este unul dintre puținele birouri din România specializate exclusiv în infrastructură medicală, integrând designul, cercetarea și tehnologia în dezvoltarea proiectelor de sănătate.
Între marile spitale semnate de studioul de arhitectură se numără Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, Spitalele Județene Sibiu, Buzău, Lugoj, Tulcea, Institutul Inimii de la Târgul Mureș, primele spitale modulare din România destinate îngrijirii pacienților cu Covid-19, precum și numeroase proiecte de clinici și spitale private, în diferite localități din țară.