Lansarea Raportului EURES 2025 privind deficitul și surplusul de forță de muncă
Deficitele de forță de muncă cel mai frecvent raportate în sectorul construcțiilor sunt în rândul muncitorilor calificați și al meseriașilor, al operatorilor de utilaje și al lucrătorilor din producție, precum și în cazul anumitor categorii de specialiști, se arată într-un raport al Autorității Europene a Muncii (ELA).
Cele mai relevante exemple de meserii deficitare sunt sudorii și debitatorii de tablă, care se află constant în topul listei în ultimii ani. De asemenea, instalatorii și montatorii de conducte se regăsesc mereu printre ocupațiile cu cele mai mari deficite.
Multe dintre ocupațiile deficitare sunt cu preponderență cele unde sunt angajați cu preponderență bărbați, în special cele din construcții, precum montatorii de acoperișuri sau montatorii de pardoseli.
Dezechilibrele de pe piața muncii rămân puternic concentrate în anumite state membre și sectoare economice, potrivit lui Jakub Kostolný, ofițer pentru Analiza Datelor în cadrul rețelei EURES a Autorității Europene a Muncii (ELA).
Prin aceste dezechilibre, cercetătorii europeni se referă la rapoarte îngrijorătoare între deficitele și surplusurile de forță de muncă în cadrul a diferite meserii și profesii. Pe deasupra, aceste rapoarte diferă considerabil de la un stat membru la altul.
Cele mai recente date strânse de autoritatea europeană privind deficitul și surplusul de forță de muncă din Europa arată că aproape toate ocupațiile sunt afectate de lipsa personalului în cel puțin o țară din Uniunea Europeană.
Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai afectate de aceste dezechilibre.
Oficialii europeni din cadrul ELA au constatat că atât rolurile care necesită calificări înalte, cât și cele tehnice sunt foarte căutate. Mai mult, ocupațiile din categoria muncitorilor calificați și a meseriașilor necesită, de regulă, formare profesională și sunt esențiale pentru tranziția verde, motiv pentru care necesită instruire continuă, mai ales pe măsură ce tehnologiile evoluează.
Unele dintre aceste ocupații rămân deficitare de-a lungul timpului, fiind raportate timp de mai mulți ani de un număr mare de țări.
România concentrează unul dintre cele mai mari deficite ocupaționale
Cercetătorii europeni au observat că deficitele ocupaționale sunt concentrate într-un număr relativ redus de țări, în special în Italia, Țările de Jos, Bulgaria, Belgia și România.
Există însă și exemple precum Malta, Croația, Irlanda, Letonia sau Franța, care raportează un număr relativ redus de ocupații deficitare, reprezentând mai puțin de 5% din totalul deficitelor.
În ceea ce privește surplusurile, acestea sunt de asemenea puternic concentrate în câteva țări: Austria, Finlanda, Letonia, Cehia și Grecia. Împreună, acestea reprezintă mai mult de jumătate din totalul surplusurilor raportate.
Viitor ansamblu, cu peste 1.000 de apartamente, intr-un mare municipiu
Sunt și ocupații cu surplus de forță de muncă
În ceea ce privește ocupațiile aflate cel mai frecvent în surplus, situația este inversă față de cea a ocupațiilor deficitare.
De exemplu, lucrătorii auxiliari din industria chimică sunt citați cel mai des ca fiind în surplus și foarte rar în deficit. În schimb, operatorii de instalații și utilaje și lucrătorii din asamblare sunt frecvent deficitari și rareori în surplus.
Există însă și grupe ocupaționale care includ ocupații detaliate aflate atât în deficit, cât și în surplus. Acesta este cazul lucrătorilor profesioniști din servicii și vânzări.
Dacă analizăm ocupațiile aflate în surplus pe termen lung, observăm frecvent designeri grafici și multimedia, personal de curățenie în birouri și hoteluri, funcționari administrativi generali, secretari și asistenți de vânzări în magazine.
Mobilitatea forței de muncă în Europa poate fi o soluție
Pentru aproape fiecare ocupație aflată în deficit există cel puțin o țară în care aceeași ocupație este raportată ca fiind în surplus. Acest lucru sugerează că dezechilibrele pot fi abordate prin mobilitatea forței de muncă între statele Uniunii Europene. De exemplu, muncitorii din construcții înregistrează cel puțin zece situații simultane de deficit și surplus în diferite țări EURES.
În mai multe cazuri, surplusurile coexistă cu deficite în aceeași ocupație, dar în țări și regiuni vecine.
De exemplu, șoferii de autobuz, tren sau camion sunt raportați ca fiind în surplus în Austria, în timp ce aceeași ocupație este raportată ca fiind deficitară în Germania.
Un alt exemplu este cel al personalului de curățenie și ajutor. Germania raportează deficit pentru această ocupație, în timp ce Austria, Franța, Luxemburg și Cehia o raportează ca fiind în surplus.
Acest lucru indică un potențial ridicat pentru mobilitatea forței de muncă, concluzionează analiștii de date.
Al doilea mesaj pe care raportul EURES îl transmite este legat de educație. Datele subliniază necesitatea măsurilor promovate prin strategia Comisiei Europene „Uniunea Competențelor”: recalificare, îmbunătățirea educației, învățare pe tot parcursul vieții și sprijinirea mobilității forței de muncă.
Întrebarea lansată pentru factorii de decizie este: cum pot fi recalificați lucrătorii din ocupațiile aflate în surplus pentru a ocupa posturile deficitare?
În cazul tuturor ocupațiilor aflate în surplus, aproximativ 39% dintre lucrători au studii superioare.
În ocupațiile deficitare răspândite observăm că peste 57% dintre lucrători au un nivel mediu de educație.
Al treilea mesaj se referă la vârstă. Concluzia este că nu există suficienți tineri care să intre atât în ocupațiile deficitare, cât și în cele aflate în surplus.
Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă mai mult de o treime dintre lucrătorii din ambele categorii, în timp ce tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani reprezintă mai puțin de o cincime. Există astfel o presiune evidentă asupra populației active.
Ultimul aspect se referă la timpul de lucru și condițiile de muncă, care pot reprezenta un factor important al deficitului de personal. În ocupațiile deficitare răspândite, peste 16% dintre lucrători efectuează ore suplimentare, comparativ cu doar 7% în ocupațiile aflate în surplus.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
