Construcțiile își consolidează poziția de cel mai dinamic sector, susținut atât de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului, conform prognozei pe termen mediu 2026‐2029, varianta de primăvară, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Construcțiile au estimată o creștere de 5,5% din PIB, în condițiile unei cvasi-stagnări a economiei în cursul acestui an, prognozează CNSP.
Pentru anul 2026 CNSP estimează o scădere a avansului economic cu 0,9 puncte procentuale, de la 1,0% în estimarea anterioară la 0,1%, pentru condiţiile macroeconomice actuale.
Cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv.
Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate consumatorilor casnici.
De asemenea, dinamicile schimburilor internaționale au fost estimate descendent, ca urmare a deteriorării previziunilor privind creșterea economică a principalilor parteneri externi, dar și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare ca urmare a conflictelor globale. Exportul net va avea un impact pozitiv ca urmare a majorării exportului de bunuri și servicii, concomitent cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri și servicii, rezultată din restrângerea cererii interne.
În contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență în luna august, se menține ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul „Next Generation EU” care, printr-o gestionare responsabilă, vor genera un avans de 4,2% al investițiilor brute.
Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice.
În 2027- 2029, creşterea economică se bazează pe o evoluţie peste nivelul PIB a construcţiilor
Pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 – 2029, ritmul mediu anual pentru produsul intern brut fiind de 2,2%, susținut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investiţional.
Creşterea se bazează pe o evoluţie peste nivelul PIB a construcţiilor. Concomitent, se așteaptă redresarea treptată a sectorului industrial și intrarea în teritoriu pozitiv, susținând astfel avansul economiei.
Investițiile brute vor continua să reprezinte pilonul de susținere a creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.
Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al produsului intern brut, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare. Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție uşor negativă la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri și servicii în urma revenirii cererii interne.
Oferta castigatoare reevaluata, iar autoritatea contractanta buna de plata
Inflația și tensiunile externe rămân principalele riscuri
Prognoza macroeconomică este supusă, însă, unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice.
Estimările privind inflația în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârșitul anului, și cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.
Impactul s‐a resimțit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat și în prețul celorlalte categorii de bunuri și servicii, în special cele de transport.
Traiectoria dezinflaționistă, întreruptă în luna martie, este de așteptat a se relua din trimestrul III, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creșterii tarifelor la energia electrică și aplicarea noilor cote de TVA și accize. În scenariul actual s-a modificat și prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai
Piața muncii a încetinit
Începând cu a doua parte a anului 2025, piața muncii din România a fost caracterizată de o încetinire generală a recrutărilor și o prudență sporită a angajatorilor pe fondul climatului economic incert.
Estimările numărului mediu de salariați pentru anul 2026 indică un declin de circa 28 mii persoane, conducând la o creștere a ratei șomajului BIM până la 6,3%.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026
