După o creștere a PIB-ului real de 0,7% în 2025, prognoza pentru 2026 a Comisiei Europene pentru economia românească este de stagnare și de reluarea a creșterii în 2027, până la 2,3%.
Eforturile de consolidare fiscală și inflația persistent ridicată, determinate de creșterea prețurilor la energie, sunt menite să reducă semnificativ consumul intern.
Între timp, investițiile finanțate de UE și exporturile nete contribuie pozitiv la creștere. Redresarea din 2027 este susținută de așteptările unei inflații mai scăzute și a unor condiții de finanțare mai favorabile.
Șomajul va crește moderat în 2026, înainte de a se reduce în 2027.
Deficitul de cont curent este așteptat să scadă la 6,4% din PIB pe parcursul orizontului de prognoză.
După ce a atins 7,9% din PIB în 2025, se preconizează că deficitul bugetar general se va reduce la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească la 63,3% până în 2027.
Scăderea consumului intern afectează creșterea
În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor reduce probabil și mai mult venitul disponibil real, ducând la o scădere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri.
Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat în continuare de la începutul anului 2026, iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern.
Exporturile vor continua să crească moderat.
Se preconizează că redresarea în construcțiile rezidențiale va continua, în timp ce investițiile în infrastructura publică se vor intensifica pe măsură ce proiectele PNRR sunt finalizate.
Neliniștea sporită a investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă, va afecta probabil investițiile private în prima jumătate a anului.
Cu toate acestea, se așteaptă ca încrederea să se redreseze treptat, consolidând recenta creștere a investițiilor străine directe.
Per total, creșterea PIB-ului real este proiectată la 0,1% în 2026.
O revenire a creșterii PIB-ului real la 2,3% este prognozată în 2027, pe măsură ce înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public se va încheia, iar inflația mai scăzută va stabiliza venitul disponibil, susținând o redresare a consumului privat și public.
Se preconizează că investițiile guvernamentale vor decelera după încheierea PNRR, dar investițiile private vor prelua controlul, susținute de o îmbunătățire a percepției investitorilor și de condiții de finanțare mai bune. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă treptat către 6,4% din PIB până în 2027.
Instabilitatea politică internă tot mai mare subminează încrederea investitorilor în traiectoria de ajustare fiscală.
Șomajul va crește
După mai mulți ani de condiții dificile pe piața muncii, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și se preconizează că va continua pe această tendință în 2026.
Acest lucru va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026.
Cu salariile din sectorul public înghețate în 2025 și 2026, creșterea remunerației nominale a angajaților a scăzut la rate de o singură cifră.
Întrucât inflația rămâne ridicată, se așteaptă să scadă costurile unitare reale ale forței de muncă, susținând competitivitatea costurilor.
Ritmul moderat al creșterilor salariale este proiectat să continue în 2027.
Dezinflația a fost încetinită de creșterea prețurilor la energie
Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, estimările erau ca inflația generală să decelereze într-un ritm rapid în a doua jumătate a anului 2026, susținută de efecte de bază puternice.
Cu toate acestea, conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință.
Inflația IAPC este acum prognozată să ajungă în medie la 7% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a decelera la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul țintă al BNR (2,5+/-1%).
Măsurile guvernamentale, inclusiv liberalizarea amânată a prețurilor la gaze pentru gospodării, au atenuat oarecum creșterea prețurilor la energie.
Deficitul public va scădea în continuare
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, față de un vârf de 9,3% în 2024.
Această îmbunătățire reflectă implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv o înghețare nominală a salariilor și pensiilor în 2025 și 2026 și creșteri de impozite.
Estimările sunt că deficitul va scădea în continuare la 6,2% din PIB în 2026.
Se preconizează că investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB.
În paralel, cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB.
În ceea ce privește veniturile, implementarea creșterilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 va crește veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB.
În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, determinat de reducerile cheltuielilor publice de capital.
Se preconizează că cheltuielile cu apărarea vor crește de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute prin împrumuturi în cadrul programului SAFE.
Se preconizează că datoria publică va crește de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în principal din cauza deficitelor primare guvernamentale ridicate și a plăților de dobânzi.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
