Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
După ce am pierdut mai bine de jumătate din banii pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR, țara noastră a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru cererea de plată nr. 4 din același Plan.
Cea de-a patra cerere a implicat îndeplinirea completă a 62 de ținte și jaloane.
Prin urmare, în total, din cererile de plată nr.3 și nr.4 vom putea obține 2,97 de miliarde de euro, dintre care 350,7 de milioane de euro din cererea de plată numărul trei, și cei 2,62 de miliarde de lei din cererea nr. 4.
Însă, vom pierde 458,7 de milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Ce jaloane au fost îndeplinite?
Printre cele mai importante obiective acoperite de cererea de plată nr. 4:
– reforma fiscală;
– decarbonizare;
– guvernanța corporativă în cadrul întreprinderilor de stat;
– combaterea tăierii ilegale a pădurilor;
– completarea legislației privind cercetarea științifică si dezvoltarea tehnologică;
– înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei;
– digitalizarea sistemului judiciar;
– instrumente financiare pentru sectorul privat;
– dotarea cabinetelor medicilor de familie;
– modernizarea centrelor de zi și centrelor de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități;
– digitalizarea în domeniul culturii.
Ce jaloane au fost îndeplinite incomplet?
„Cererea de plată nr. 3 a fost una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător.
România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025.
Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător
„Este un miracol că România a recuperat 350 de milioane de euro, din care 166 pe pensiile speciale. E meritul exclusiv al Guvernului Bolojan – faptul că am luptat în al 12-lea, al 13-lea ceas pentru reforma pensiilor speciale. Vocile care au spus în spaţiul public că legea n-ar fi fost bună, că n-ar fi acceptat-o Comisia… citiți ce zice Comisia. Este foarte simplu”, a spus ministrul, în cadrul unei conferințe de presă susţinute la Palatul Victoria, la finalul ședinței executivului de ieri.
Pensiile speciale
Cea mai importantă victorie din cererea de plată 3 este pe tema pensiilor speciale, spune ministrul Pîslaru. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro. Dosarul a suportat țase amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit.
Guvernanța corporativă
Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro dintr-un total suspendat de 330 milioane.
Companiile de stat din energie
Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Este vorba despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță.
Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.
Companiile de stat în transporturi
Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători.
Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență.
Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute.
Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro.
„Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.
Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a declarat ministrul Pîslaru.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/mai 2026
