Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, cea mai mare lucrare de infrastructură rutieră realizată în România în ultimele decenii, ridică deja semne de îngrijorare la mai puțin de doi ani de la inaugurare.
Aceeași lucrare a înregistrat și probleme repetate la nivelul stratului de asfalt. Începând cu februarie 2026, pe podul suspendat peste Dunăre de la Brăila (DN 2S) sunt impuse restricții de viteză de 40 de km/h, pe sectorul cuprins între km 4+440 – km 4+640, pe ambele sensuri, cauzate de tasarea asfaltului.
Potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, pe parcursul lucrărilor au fost aplicate toate mecanismele de control al calității prevăzute de cadrul contractual și de legislația specifică în sectorul construcțiilor. Ba mai mult, concluzia unei expertize realizate în urma apariției unor deficiențe în timpul execuției este că proiectarea a fost realizată corespunzător.
Cu toate acestea, fenomenul tasărilor s-a manifestat încă din etapa de execuție a lucrărilor la Podul Suspendat peste Dunăre
În prezent, Antreprenorul analizează și fundamentează soluțiile tehnice necesare pentru remedierea cauzelor care au generat tasările. Potrivit declarațiilor acestuia, lucrările de remediere vor fi executate cu prioritate, în cel mai scurt termen posibil, astfel încât restricțiile de viteză instituite din considerente de siguranță rutieră să poată fi eliminate.
La apariția tasărilor, echipa de Supervizare a emis, pe parcursul derulării contractului, mai multe rapoarte de neconformitate. În vederea remedierii deficiențelor constatate, Antreprenorul a implementat măsuri corective prin dispoziții de șantier. Cu toate acestea, în pofida intervențiilor succesive, fenomenul de tasare a continuat să se manifeste. În acest context, în luna noiembrie 2024 a fost realizată o expertiză geotehnică, care a analizat studiul geotehnic inițial, proiectul tehnic, dispozițiile de șantier emise, precum și conformitatea acestora cu reglementările, normativele și standardele tehnice aplicabile.
Expertiza spune că totul s-a realizat conform, dar este necesar un proiect de urmărire în timp
Deși atât proiectarea, cât și lucrările de fundare au fost realizate cu respectarea tuturor normativelor, expertiza citată recomandă „realizarea unui proiect complex de monitorizare a acestora, care să asigure urmărirea comportării în exploatare și intervenția în timp optim, în caz de necesitate.”
Aceasta deoarece prezența cursului Dunării în imediata vecinătate a terasamentelor, care are rol de alimentare a acviferelor și, adiacent, a terasamentelor, poate produce inundații zonale, cu efecte secundare negative asupra comportării acestora, impunând măsuri speciale de proiectare pentru evacuarea pasivelor acumulări de apă la baza atașamentelor.
În urma examinării documentelor (…) experții au constatat că în proiectare s-au implementat soluțiile optime de realizare a îmbunătățirii terenului de fundare și execuție a terasamentelor: ”Activitatea de proiectare este corespunzătoare, elaborată în concordanță cu legislația în vigoare, standarde, normative, literatura de specialitate.”
Pe parcursul execuției lucrărilor au fost aplicate mecanismele de control al calității prevăzute de cadrul contractual și de legislația specifică în domeniul construcțiilor, respectiv:
• verificarea conformității materialelor și lucrărilor prin teste și încercări de laborator
• supravegherea permanentă a execuției de către Consultantul de Supervizare
• emiterea de către echipa de Supervizare a rapoartelor de neconformitate și solicitarea de măsuri corective ori de câte ori au fost identificate abateri.
În situațiile în care au fost constatate neconformități, acestea au fost consemnate și au făcut obiectul unor măsuri de remediere dispuse de Antreprenor, în conformitate cu obligațiile contractuale.
Poiectul se află în perioada de garanție a lucrărilor, iar Beneficiarul acționează în cadrul contractual și legal aplicabil, utilizând toate mecanismele și pârghiile prevăzute pentru a determina Antreprenorul să remedieze cu celeritate deficiențele constatate, după cum au transmis reprezentanții MT.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 2/aprilie 2026
Dacă totul era conform nu trebuia să se taseze. Aici se disting 2 posibilități:
1. Corupția. Nu s-a respectat rețetă la betoane, asfalturi, fier…etc. Și asta aș zice eu că e cea mai probabilă, pentru că întotdeauna când se aprobă lucrări grandioase ca asta există cuvintele magice: „mie ce-mi iese?”. Din păcate ce le iese lor, celor puțini, plătim noi, cei mai întotdeauna.
2. Eroare de proiectare. Probabil că n-au luat în calcul toate posibilitățile, deși mă îndoiesc, pentru că n-au făcut podul peste Dunăre niscaiva cizmari, ci oameni specializați în astfel de lucrări.