Avizele tehnice de racordare emise în România ar arăta o capacitate energetică impresionantă: peste 80.000 MW ! adică de aproape zece ori mai mare decât necesarul real al economiei.
În practică însă, această „abundență” este înșelătoare – doar aproximativ 8.000 MW, deci sub 10%, au avansat efectiv în stadii de dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a criticat soluțiile propuse până în prezent de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), considerându-le insuficiente pentru a corecta distorsiunile din piață.
El a anunțat că Guvernul va transmite noi propuneri, mai ferme, pentru modificarea cadrului de reglementare, astfel încât să fie eliberată capacitatea din rețele și să fie încurajate investițiile serioase.
În prezent, măsurile ANRE vizează majorarea garanțiilor pentru obținerea avizelor de racordare de la 5% la 20% din valoarea racordării.
Însă, aceste procente sunt raportate doar la costul racordării, nu la valoarea totală a investiției, ceea ce le face relativ reduse și insuficiente pentru a descuraja comportamentul speculativ.
În opinia premierului, garanțiile trebuie crescute semnificativ și corelate cu dimensiunea reală a proiectelor.
Situația actuală este rezultatul unor ani de reglementări permisive.
România are un consum zilnic de aproximativ 9.000 MW, însă, la finalul anului trecut, avizele tehnice de racordare ajunseseră la peste 78.000 MW, iar în primăvara acestui an au depășit pragul de 80.000 MW.
Creșterea a fost accelerată în ultimii trei ani, când au fost emise cele mai multe avize -aproximativ 27.000 MW într-un an și 30.000 MW în altul.
Din totalul de 80.000 MW, aproximativ 8.000 MW au făcut pași reali către implementare. Restul de circa 90% reprezintă proiecte speculative, adică dezvoltatorii nu intenționează să construiască capacități de producție, ci să vândă ulterior aceste proiecte, profitând de accesul obținut la rețea.
„Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că depășind de foarte multe ori consumul nostru n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală. Dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda”, a explicat premierul.
„Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți sau să cumpere aceste proiecte de la cei care și-au rezolvat aceste ATR-uri sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețelelor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta.
Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive(…).
Sunt și efecte colaterale importante în agricultură, gândiți-vă că avem zeci de mii de hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiții pe ele”, a mai spus Ilie Bolojan
Premierul a invocat modelul Spaniei, care s-a confruntat cu o situație similară în perioada 2019 -2020.
Autoritățile spaniole au introdus garanții de aproximativ 40 euro/kW, echivalentul a circa 10% din valoarea investiției, și au impus termene ferme de implementare. În urma acestor măsuri, fenomenul speculativ a fost eliminat aproape complet.
„În condițiile în care vom face acest lucru, am putea ca, în a doua jumătate a acestui an și cel târziu anul viitor, să ne rămână în piață un număr de avize tehnice de racordare care reprezintă companii serioase, ce au finanțare și pe care le vom revedea realizate”, a precizat Bolojan.
Pe acest fundament, Guvernul a stabilit cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic, cu accent pe investiții:
Deblocarea proiectelor viabile și eliberarea rețelelor
Se urmărește eliminarea avizelor speculative și „deparazitarea” rețelelor, astfel încât investitorii reali, inclusiv cei care accesează fonduri guvernamentale sau europene, să poată dezvolta capacități de producție.
Îmbunătățirea performanței companiilor de stat
Companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia produc peste 60% din energia României. Premierul a criticat indicatorii de performanță actuali, considerați nerelevanți, și a cerut introducerea unor criterii clare, care să lege direct performanța de realizarea investițiilor și să permită revocarea conducerii în caz de neîndeplinire.
Reducerea distorsiunilor din piață
Guvernul dorește diminuarea volatilității prin reducerea tranzacțiilor pe piețele zilnice și creșterea contractelor pe termen lung, ceea ce ar contribui la stabilizarea prețurilor pentru consumatori.
Dezvoltarea capacităților de stocare
Având în vedere creșterea ponderii energiei regenerabile, Guvernul vizează investiții în stocare pentru echilibrarea sistemului, susținute prin PNRR, fonduri de modernizare și scheme de sprijin.
Accelerarea investițiilor strategice
Sunt vizate proiecte majore, de la interconexiuni și rețele transfrontaliere până la capacități de producție în bandă, simplificarea procedurilor de autorizare și facilitarea exproprierilor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 2/aprilie 2026
