Printre tendințele ce merită urmărite pe piața construcțiilor rezidențiale din România în acest an se numără efectul „boomerang” al costurilor de construcție, scăderea salariilor și a consumului, interesul crescut pentru clădiri multifamiliale, locuințe mai mici și o dependență mai mare de creditele ipotecare, conform analizei dr. Sebastian Sipos-Gug, analistul EECFA pentru România.
Deși anterior era așteptată o scădere graduală a costurilor de construcție în 2026, acestea s-au dovedit destul de rezistente la schimbările salariale, iar prețurile materialelor de construcție și ale combustibililor au rămas relativ stabile în ultimul an. Previziunile de la sfârșitul anului 2025 plasau costurile de construcție pe o tendință ușor descendentă.
Conflictul din Iran și repercusiunile sale asupra prețurilor petrolului și gazelor ar putea modifica aceste prognoze.
În martie 2026, prețul petrolului se apropie de nivelurile din 2022, iar dacă nu va scădea rapid, ar putea avea un impact similar asupra inflației globale, prețurilor energiei și, în cele din urmă, asupra costurilor de construcție. O inversare pare, însă, puțin probabilă în momentul de față, având în vedere că refacerea infrastructurii energetice ar putea dura ani de zile.
Mai mult, în ultimii ani, prețul locuințelor a crescut mai lent decât costurile de construcție, reducând marjele de profit potențiale pentru dezvoltatori. Adăugând și scăderea salariilor reale, este puțin probabil să existe spațiu pentru creșterea prețurilor împreună cu costurile de construcție, similar situației din 2022, afectând astfel rentabilitatea dezvoltatorilor.
Scăderea salariilor și a consumului
Creșterea salarială prognozată pentru 2026 era deja așteptată să rămână scăzută, sub nivelul inflației. La aceasta se adaugă șocurile suplimentare anticipate din creșterea costurilor energetice (din cauza majorării prețului petrolului și gazelor ca urmare a conflictului din Iran) și creșterea prețului alimentelor ca urmare a majorării prețului îngrășămintelor. Presiunea descendentă asupra salariilor reale ar putea fi mai mare decât se prognoza, cu o recuperare mai lentă.
Scăderea salariilor reale va face mai grea achiziționarea și construirea de locuințe noi, având un impact negativ asupra cererii pentru construcții rezidențiale. Totuși, ar putea stimula activitatea de renovare, mai ales în domeniul eficienței energetice, pe măsură ce schimbarea locuinței devine mai dificilă.
Interes crescut pentru clădirile rezidențiale multifamiliale
Analizând tendințele autorizațiilor de construire din ultimul deceniu, clădirile cu o singură locuință au rămas relativ stabile, în timp ce majoritatea creșterii a provenit din clădirile multifamiliale.
Sub presiunea prețurilor, în contextul creșterii salariale limitate și al perspectivelor macroeconomice contractive, este foarte probabil ca în viitorul apropiat să continuăm să vedem mai mult interes pentru clădirile multifamiliale.
O problemă conexă este mobilitatea internă, migrarea de la sate la orașe în căutarea oportunităților educaționale și economice, ceea ce crește cererea pentru construcții rezidențiale mai dense.
Locuințe mai mici
Deși suprafața medie din autorizații a rămas relativ stabilă între 2017 și 2025, există un precedent istoric ca în perioadele de criză economică să fie construite locuințe mai mici, pentru a crește accesibilitatea. Având în vedere că perspectiva economică pentru 2026 pare mai rea, acest lucru ar putea fi din nou luat în calcul.
Dependință crescută de creditele ipotecare
Volumul noilor credite ipotecare a crescut dramatic în 2024 și 2025, în ciuda ratelor de dobândă mari.
Deși o parte din această creștere poate fi explicată prin prețuri mai mari ale locuințelor, există un segment semnificativ care nu poate fi explicat prin dinamica prețurilor sau a tranzacțiilor. Este, așadar, foarte probabil ca acest fenomen să reflecte o capacitate redusă de a cumpăra locuințe fără credit.
Acest lucru este confirmat și de creșterea ponderii populației care locuiește într-o locuință achiziționată prin credit ipotecar, de la un minim de 0,5% în 2007, la 1,5% în 2024 (conform datelor Eurostat). Aceasta ar fi putut fi stimulată și de așteptata scădere a ratelor dobânzilor, pe măsură ce inflația părea să se îndrepte în direcția corectă. Totuși, în martie 2026, acest lucru pare mai puțin probabil, conflictul din Iran conducând la un alt eveniment de inflație generată de domeniul energiei. Cu toate acestea, pe măsură ce salariile reale scad, creditele ipotecare vor continua să fie folosite pentru a crește accesibilitatea locuințelor.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2026
