Piața construcțiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei acute de predictibilitate în derularea investițiilor. Tot mai multe proiecte sunt suspendate sau amânate, plățile sunt întârziate, iar activitatea pe santiere încetinește vizibil conturând riscul unui efect negativ în lanț asupra întregii economii naționale.
În absenta unor măsuri urgente și ferme din partea Guvernului, sectorul constructiilor -unul din principalele motoare de creștere în România ( 8-9% din PIB în 2025, cea mai ridicată pondere din EU )- risca sa între într-un blocaj sistemic, cu consecințe negative directe asupra investițiilor publice, absorbtiei fondurilor europene și a zeci de mii de locuri de munca.
Explozia costurilor cu combusitibili cauzată de războiul din Golful Persic poate genera doar ea un nou blocaj în domeniul construcțiilor (similar celor cauzate de pandemia de covid și războiul din Ucraina) dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale.
ARACO avertizează ca fereastra de intervenție decizionala este limitată în timp iar întârzierea deciziilor politice va amplifica acut costurile economico-sociale. De aceea, ARACO propune adoptarea urgenta a următoarelor măsuri care sa restabilească predictibilitatea financiară și continuitatea investițiilor în absenta cărora sectorul risca sa se gripeze:
Pact fiscal de stabilitate pentru sectorul construcțiilor
Adoptarea unui pact fiscal pe minimum 5 ani pentru sectorul construcțiilor, care să garanteze stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitatea legislativă.
Investițiile majore în infrastructurile rutiere, feroviare, de mediu, energetice, de sănătate, infrastructura duala sau critica etc nu pot fi planificate corespunzător într-un sistem fiscal care este schimbat frecvent.
Instituirea unor mecanisme de compensare și bugetare curentă, pe parcursul sistării, ale revendicărilor antreprenorilor plecând de la impactul negativ al suspendării contractelor de lucrări de investiții publice care sa soluționeze aspectele următoare:
- Cuantificarea și plata periodică a costurilor justificate suportate de către antreprenori pe perioada suspendării lucrărilor;
- Reglementarea resurselor financiare necesare pentru plata acestor costuri;
- Corelarea prelungirii termenelor contractuale cu durata suspendării și cu efectele reale asupra planificării acestora (remobilizare);
- Instituirea unor mecanisme contractuale clare privind gestionarea suspendării lucrărilor și compensarea costurilor inevitabile;
- Acceptarea schimbării personalului cheie de către Autoritățile Contractante, fără penalizări;
- Promovarea unor practici contractuale echilibrate care să asigure respectarea principiilor bunei-credințe și echilibrului contractual;
- Reglementarea clară a transferului riscului lucrărilor la beneficiari în cazul în care aceștia nu întreprind măsurile necesare conservării și punerii lucrărilor în siguranta.
Cât timp toate aceste aspecte nu sunt soluționate într-o manieră practică și urgentă chiar în perioada de sistare, există un risc major ca antreprenorii să rezilieze contractele și să părăsească șantierele. Conservarea lucrărilor, refacerea proiectelor, reluarea procedurilor de atribuire, reluarea lucrărilor ulterior executări lucrărilor de remediere a degradărilor cauzate de sistare, plata de daune interese de către beneficiari se vor dovedi costuri majore inutile care ar putea fi evitate prin asumarea urgentă de către Guvern și beneficiarii publici a efectelor sistării și executarea obligațiilor care le revin în baza contractelor și a legii.
Denunțările unilaterale de contracte
Atragem atenția ca acestea reprezintă o reacție legitima și previzibila a constructorilor la suspendarea nejustificata a finanțării de către beneficiari generând blocaje majore ( conservare a santierelor, pierderea forței de munca, riscul devalorizării GBE și amenințarea cu pierderea definitiva a fondurilor europene ).
Plata la timp a lucrărilor publice
Introducerea și respectarea unei obligații legale de plată a lucrărilor executate în maximum 60 de zile precum și implementarea de penalități automate pentru întârzieri din perspectiva evitării blocajelor de cash-flow în sector.
Consolidarea mecanismului de ajustare dinamică a prețurilor
Actualizarea mecanismului de ajustare a contractelor publice în funcție de evoluția prețurilor materialelor și de inflație pentru a preveni executarea lucrărilor în pierdere pe fondul dinamicii sălbatice a prețurilor la resursele energetice și materiale de bază precum și al controalelor Curții de Conturi.
Program național de investiții pe 10 ani
Promovarea/publicarea unui Program Național de Investiții pe capitole de proiecte de infrastructură rutieră, feroviară, duala, critica, de mediu, energetica, de sănătate etc pe următorii 10 ani.
Acest program ar genera predictibilitate și ar permite companiilor să investească în utilaje, personal și tehnologii, iar băncilor să finanțeze mai ușor proiectele.
Reformarea sistemului de achiziții publice
Eliminarea criteriului ‘cel mai mic preț’ ca factor dominant în licitații și introducerea unor criterii bazate pe costul pe ciclul de viață, calitate și – mai ales – experiența tehnică reală a celor care vor executa efectiv contractul, fără a mai permite “cumpararea de eligibilitate”.
Program național de calificare în construcții
Lansarea unui program național pentru formarea a cel puțin 100.000 de muncitori calificați până în 2030, prin extinderea învățământului profesional dual și prin stimulente fiscale pentru firmele care oferă formare profesională.
Simplificarea autorizațiilor de construire
Stabilirea unui termen maxim legal de 90 de zile pentru emiterea autorizațiilor de construire și digitalizarea completă a procesului administrativ.
Accelerarea proiectelor finanțate din PNRR
Deblocarea și accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru a evita pierderea fondurilor și pentru a stimula dezvoltarea economică.
Redimensionarea cuantumului GBE ( Garanția de buna execuție ) la 3-5 %.
Utilizarea cuantumului actual de max 10 % care a devenit cutumiala în România este exagerata și nenecesara având în vedere cuantumurile practicate în statele membre UE dezvoltate și faptul ca în ultimii 10 ani doar 4-8% din valoarea totala a GBE constituita a fost consumată pentru reparații/defecțiuni.
Eliminarea din HG 375/2022 a prevederilor privind documentele constatatoare intermediare.
In contextul în care procesul inițiat de ARACO și ARIC pentru anularea în fața instanțelor naționale a prevederilor HG 375/2022 privind documentele constatatoare intermediare se prelungește nejustificat, iar aceste prevederi contravin legislației europene, ARACO analizează cu atenție posibilitatea sesizării Comisiei Europene cu declanșarea procedurii de infringement care ramane o opțiune potențială în viitorul proxim.
Promovarea unui demers legislativ pentru reglementarea riscului variației costurilor și în contractele de antrepriza cu finanțare privata.
În contractele din sectorul privat riscurile sunt concentrate în mod disproportionat asupra antreprenorilor. Mecanismele existente sunt insuficiente pentru a corecta acest dezechilibru, impreviziunea prevăzută în Codul civil operând ca remediu judiciar excepțional și fiind frecvent înlăturată prin clauze impuse de beneficiari iar intervenția judiciara are caracter tardiv, consecințele economice și sociale ale dezechilibrului fiind extrem de greu de corectat sau evitat.
Program național de locuințe accesibile
Inițierea și promovarea unui Program național de construire de locuințe accesibile pentru tineri și profesioniști esențiali, cu finanțare publica sau cu parteneriate public-private și modele inspirate din state europene dezvoltate.
Apel la consolidarea structurilor patronale și profesionale
În contextul blocajelor tot mai frecvente și a unei impredictibilitati accentuate, ARACO solicita tuturor societăților de construcții sau cu activități complementare sa se implice activ în consolidarea structurilor patronale pentru a întări capacitatea sectorului sa răspundă eficient riscurilor economico-sociale și a dinamicii legislative sau de reglementare cu care ne confruntam.
ARACO rămâne deschisa dialogului și oferă experienta și expertiza membrilor săi pentru soluții sustenabile oferite sectorului de construcții și economiei naționale. Solicitam Guvernului, oricare ar fi acesta, sa trateze sectorul construcțiilor ca sector strategic și ca prioritate națională și nu ca variabila de ajustare bugetară !